Farm. Daniel Marineci a vorbit despre situațiile frecvente în care un pacient care ia medicație antitrombotică urmează a fi supus unei intervenții chirurgicale. Totodată, în prezentarea sa a vorbit despre antitromboticele orale, pentru că acestea sunt medicamente larg utilizate în farmacia de comunitate: „Vorbim pe de o parte de anticoagulante orale, adică fie de medicamente de tipul acenocumarolului, antivitamine K; fie de anticoagulante orale directe – de tipul dabigatranului, apixabanului sau rivaroxabanului. Acestea sunt folosite în general în fibrilația atrială, pentru prevenirea accidentului vascular cerebral sau pentru prevenirea unei situații tromboembolice.” 

De asemenea, anticoagulantele se folosesc și în anumite situații cu risc trombotic crescut, pentru prevenția trombozei venoase profunde sau după intervenții chirurgicale ortopedice și, în general, se pot folosi în intervenții care necesită imbolizare crescută la pat, a menționat farm. Daniel Marineci. 

Pe de altă parte, antiagregantele plachetare de tipul aspirinei sau clopidogrelului sunt foarte larg folosite după un infarct acut de miocard, de exemplu. 

„Mai sunt situații în care mai multe medicamente antitrombotice se utilizează [la pacient]. Sigur, se utilizează pentru creșterea eficacității antitrombotice, dar asta vine cu un risc crescut de hemoragii. De-altfel, acesta este riscul principal al medicației antitrombotice. Acest risc hemoragic devine foarte important în situațiile în care pacientul urmează a fi supus unei intervenții chirurgicale”, a subliniat șef lucrări dr. farm. Daniel Marineci. 

Ghidurile societăților profesionale 

În prezent, s-au desfășurat destul de multe studii în privința necesității întreruperii medicației antitrombotice înaintea unei intervenții chirurgicale elective, când pacientul știe că urmează să fie supus unei intervenții. 

„Societățile medicale au emis astfel de ghiduri, știm pentru cele mai multe medicamente cu cât timp înainte de intervenția chirurgicală se întrerupe medicația și când se reia medicația antitrombotică”, a explicat farm. Daniel Marineci pentru „Viața Medicală”. 

Intervențiile chirurgicale sunt împărțite în două categorii: intervenții chirurgicale cu risc hemoragic major și intervenții chirurgicale cu risc hemoragic minor. În funcție de tipul de medicație antitrombotică, există recomandări ale societăților medicale în privința momentului când această medicație se întrerupe. 

„De exemplu, pentru medicamentele anticoagulante orale, de tipul acenocumarol, medicația se întrerupe cu 3-5 zile înaintea intervențiilor chirurgicale, atât minore, cât și majore. Medicația se reia la 1-2 zile după, cu specificația că între momentul întreruperii și momentul reinițierii tratamentului, mai ales pentru pacienții cu risc trombotic crescut, este uneori indicat să facă terapie de punte cu heparină nefracționată sau heparină cu masă moleculară mică”, a amintit farm. Daniel Marineci. 

În ultimul timp, anticoagulantele orale directe sunt mult mai folosite decât acenocumarolul, au o mulțime de avantaje, variabilitatea farmacodinamică și farmacocinetică mult mai mică, nu necesită monitorizarea INR-ului, au mult mai puține interacțiuni medicamentoase sau cu alimente, însă nu sunt nici pe departe benigne în privința momentului în care se face intervenția chirurgicală. Și acestea (anticoagulantele orale directe) trebuie stopate cu 1 zi înaintea intervențiilor chirurgicale cu risc hemoragic minor și cu 2 zile înaintea intervențiilor chirurgicale cu risc hemoragic major – dacă nu cumva mai mult, în situațiile în care pacienții au insuficiențe ale căilor de epurare, a ținut să puncteze farm. Daniel Marineci. 

Reluarea tratamentului, spune acesta, se face în general la 1-2 două zile după intervenția chirurgicală – „aici nu mai vorbim de necesitatea terapiei de suprapunere cu heparină – de bridge therapy cu heparină, pentru că aceste medicamente au timp de înjumătățire mai scurt, durată mult mai scurtă de acțiune. În momentul în care sistăm administrarea, în general, dispare efectul anticoagulant și se poate gestiona situația în funcție de ce se întâmplă pe masa de operație. Iar la reinițierea tratamentului, efectul se instalează destul de rapid. Nu vorbim de o latență lungă, cum e cazul antivitaminelor K de tip acenocumarol.”