O zicală intrată în folclorul românesc spune că „iarna nu-i ca vara”, dar, din perspectivă medicală, nici „vara nu-i ca iarna”. Propun să ne reamintim câteva dintre patologiile asociate acestui anotimp și modalităţile lor de tratare.
Dincolo de arsurile solare de grad I (personal am văzut și arsuri solare de grad II) și insolaţii asociate expunerii excesive la soare, o patologie mai frecventă vara la mine în cabinet este hipotensiunea. Aceasta apare, de regulă, la pacienţii hipertensivi (apare și la normotensivi, dar hipertensivii sunt mai sensibili la hipotensiune). Hipotensiunea de vară este asociată în special vasodilataţiei periferice și transpiraţiei excesive. De aceea, eu am grijă să reduc doza de antihipertensive pe timpul verii.
Tot din cauza transpiraţiei accentuate, vara am multe cazuri de spasmofilie. Pacienţii se plâng de crampe, fulguraţii, fasciculaţii, tulburări de somn, scăderea capacităţii de concentrare. Etiopatologia? Pe de-o parte, cresc pierderile minerale prin transpiraţie excesivă. Pe de altă parte, aportul mineral este deficitar, întrucât pacienţii beau apă plată sau carbogazoasă, ceaiuri sau sucuri care au un conţinut scăzut de minerale. Acestora le recomand un supliment alimentar cu multe minerale, în special cu magneziu. Simptomele se remediază în câteva ore (iniţial recomand o doză de încărcare mai mare).
O patologie similară este hiponatremia (mai ales la cei care utilizează diuretice). Cea ușoară sau cu scădere treptată a sodiului (în decurs de 48 de ore) are puţine simptome. Pacienţii cu hiponatremie severă (mai puţin de 120 mEq/L) sau scădere rapidă a nivelului de sodiu au diferite simptome: anorexie, greaţă și vărsături, oboseală, dureri de cap și crampe musculare până la modificarea stării mintale, agitaţie, convulsii și chiar comă. Persoanele cu simptome și semne neurologice trebuie tratate prompt pentru a preveni afectarea neurologică permanentă.
Vara trecută am avut un caz de șoc anafilactic provocat de înţepături multiple de viespi. Abia ajuns la serviciu, de dimineaţă, în cabinet s-a prezentat un cuplu. Cei doi erau în drum spre UPU, dar s-au oprit la mine pentru că până acolo mai aveau încă 25 de kilometri. Nefiind pacienţii mei, iniţial nu mi-am dat seama dacă femeia avea un edem facial real sau unul constitutiv. 
O anamneză rapidă (la care a contribuit și soţul) a relevat că fusese înţepată la nivelul scalpului, cu circa 30 de minute înainte de a ajunge la mine, de mai multe viespi mari. Era vorba de un edem real al feţei. Examenul clinic rapid releva stridor laringian din ce în ce mai intens, transpiraţii reci, hipotensiune (90/60), tahicardie (120/min). Am început imediat tratamentul cu două fiole de hidrocortizon IM și una de adrenalină SC (asistenta i-a administrat HHC în fesă, iar eu i-am administrat adrenalină la nivelul umărului, de cealaltă parte a corpului). Până a venit echipa de la SMURD (în circa 15 minute) pacienta era deja stabilă.
Mușcăturile de șarpe pot fi mult mai veninoase decât cele de insecte (din fericire, în România nu sunt multe specii de șerpi veninoși). În această situaţie este bine de știut ce nu se face: nu se face incizie la locul mușcăturii sau deasupra ei pentru că se creează o poartă de intrare pentru microbi cu riscul suprainfectării; nu se aplică garou, gheaţă sau obiecte reci, întrucât toxinele din venin rămân concentrate local și produc leziuni mai grave; nu se va folosi ser antiviperin ca măsură de prim ajutor pe teren, deoarece poate provoca șoc anafilactic; nu se vor consuma băuturi alcoolice, cafea și stimulente.
La locul faptei se recomandă: poziţionarea victimei într-o poziţie culcată, cu capul și bustul puţin ridicate și locul mușcăturii poziţionat sub nivelul inimii; activitatea fizică trebuie să fie cât mai redusă, pentru a menţine un puls cât mai scăzut – astfel se evită diseminarea toxinelor în corp; se va curăţa rana cu apă și săpun sau cu șerveţele antiseptice; se poate aplica o bandă elastică, suficient de largă încât să permită circulaţia venoasă și arterială a sângelui, dar care să realizeze o compresiune limfatică; se monitorizează semnele vitale ale victimei (pulsul și respiraţia) și se trasează marginea zonei umflate la fiecare 15 minute cu un pix.
Patologiile apărute în urma vacanţelor nu sunt nici ele de neglijat. În cazul celor în ţările tropicale, se disting două categorii de risc: probleme de sănătate frecvente și ușoare (mai mult de jumătate dintre călători), precum „diareea turistului”, IACRS (infecţii virale ale căilor respiratorii superioare) sau infecţii în sfera ORL, dermatoze etc. O atenţie deosebită trebuie acordată toxiinfecţiilor secundare consumului de pește crud sau preparat/păstrat inadecvat; probleme de sănătate rare, dar potenţial grave, precum infecţiile „tropicale” specifice (malaria, febra Dengue, holera, infecţia cu virusul Zika, febra galbenă, febra tifoidă etc.), traumatisme, accidente cardiovasculare și tulburări psihice. Oricât ar părea de curios, în Franţa tulburările psihice sunt a treia cauză de repatriere urgentă a celor plecaţi în vacanţe exotice.
Este bine de știut că, din cauza încălzirii globale, putem lua febra Dengue transmisă de ţânţarul-tigru, de exemplu, chiar și din sudul Franţei. În 2022, în Franţa continentală au fost înregistrate 378 de cazuri importate de febră Dengue. Dintre acestea, 66 provin din transmisii indigene: 12 în Occitania, 52 în
Provence-Alpes-Côte d’Azur și 2 cazuri în Corsica.
În ciuda celor scrise mai sus, și în această vară eu voi face scufundări în Marea Roșie. Regret doar că, la fel ca până acum, vacanţa mea va fi doar de o săptămână/an (voi lipsi din cabinet patru zile!) din cauză că nu-mi găsesc medic înlocuitor. Asta înseamnă să fii medic de familie în România. Colegii din Germania sau Franţa pleacă în vacanţă minimum o lună/an.
Bibliografie:
1. Bret A Nicks: „10 Travel Diseases You Need to Know” -13 iunie 2023; https://reference.medscape.com/slideshow/travel-diseases
2. Cinzia Nobile: „Cremă de protecţie solară: cum să alegi?” - 14 iulie 2023; https://www.larevuedupraticien.fr/article/creme-solaire-comment-choisir
3. Cinzia Nobile: „Val de căldură: atenţie la riscul de hiponatremie” - 14 iulie 2023; https://www.larevuedupraticien.fr/article/canicule-attention-au-risque-dhyponatremie-recos
4. Laura Martin Agudelo: „Recomandări ale călătorilor: ce este nou în 2023?” - 30 iunie 2023; https://www.larevuedupraticien.fr/article/recommandations-voyageurs-quelles-nouveautes-en-2023
5. Louise Claereboudt: „Creșterea istorică a cazurilor autohtone de febră Dengue în Franţa metropolitană” - 22.09.2022; https://www.egora.fr/actus-medicales/infectiologie/76424-hausse-historique-des-cas-autochtones-de-dengue-en-france
6. Marielle Ammouche: „Febra Dengue: situaţie «excepţională» în Franţa metropolitană” - 12.07.2023; https://www.egora.fr/actus-medicales/infectiologie/81444-dengue-situation-exceptionnelle-en-france-metropolitaine
7. Marielle Ammouche: „Dengue Zika, Chikungunya: pregătiţi-vă pentru o creștere a cazurilor”; 07.04.2023 - https://www.egora.fr/actus-medicales/infectiologie/79881-dengue-zika-chikungunya-se-preparer-a-une-augmentation-des-cas
8. Olivier Bouchaud: „Călătorie în ţări tropicale pentru adulţi și copii: sfaturi înainte de plecare, patologii la întoarcere: febră, diaree, manifestări ale pielii” - 19 octombrie 2022; https://www.larevuedupraticien.fr/article/voyage-en-pays-tropical-de-ladulte-et-de-lenfant-conseils-avant-le-depart-pathologies-du
9. Patrice Bourée: „Mușcături de șarpe: ce să nu faci” - 14 iulie 2023; https://www.larevuedupraticien.fr/article/morsures-de-serpents-ce-quil-ne-faut-pas-faire
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
