Acasă » EDUCAȚIE » Ars Medici
Aderența la tratament în bolile respiratorii

Prof. dr. Ruxandra ULMEANU
vineri, 15 septembrie 2017

Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN
vineri, 15 septembrie 2017

Dr. Rodica TĂNĂSESCU
vineri, 15 septembrie 2017

Dr. Cătălina PANAITESCU
vineri, 15 septembrie 2017
Din septembrie 2017 se va desfășura primul
Program național de aderență la tratament pentru pacienții cu afecțiuni
respiratorii obstructive cronice din România. România are nevoie de un astfel
de program pentru aceste afecțiuni care au câteva probleme fundamentale ce le
influențează evoluția: subdiagnosticarea, subevaluarea, lipsa monitorizării
corecte și, nu în ultimul rând, aderența la terapie.
În realizarea programului s-a plecat de la
definiția aderenței (gradul în care comportamentul unui individ referitor la
sănătatea lui corespunde recomandărilor primite de la medic) și de la alte
câteva elemente anunțate de OMS, precum aderența sub 50% la tratament a
pacienților cu afecțiuni cronice. În cazul bronhopneumopatiei cronice
obstructive (BPOC), de exemplu, aderența poate să scadă după trei ani la 17%.
Cifrele sunt la fel de dureroase și pe alte zone terapeutice: doar 45% din
bolnavi urmează 15 ore de oxigenoterapie pe zi. Ratele de spitalizare la
pacienții astmatici ar fi mai mici cu 20% dacă aceștia ar fi aderenți la
tratamentul cu corticosteroizi administrați prin inhalare. Aderența la
tratament pentru astmatici nu depășește 46%, chiar și în țări cu tradiție,
precum Marea Britanie.
Toate avatarurile nonaderenței se
materializează, de exemplu, în cazul BPOC în: controlul inadecvat al
simptomelor, scăderea calității vieții, exacerbări mai frecvente (care cresc
costurile cu 25–50%), un număr crescut de prezentări la camera de gardă și de
spitalizări. În plus, nonaderența duce ulterior la intensificarea terapiei,
teste diagnostice suplimentare, întreruperea serviciului, scăderea
productivității, afectarea relațiilor sociale și familiale și creșterea
mortalității de două-trei ori comparativ cu pacienții complianți.
Costurile nonaderenței sunt foarte mari
pentru sistem. De exemplu, pentru BPOC, în SUA, 20% din reinternări sunt
datorate nonaderenței, iar costurile reprezintă 13% din bugetul alocat
sănătății și sunt similare în cazul astmaticilor.
Programul pregătit în colaborare cu
Societatea Națională de Medicină de Familie (SNMF) este adresat pacienților cu
astm și BPOC în stadiu mediu-avansat, care necesită tratament cronic pentru
controlul bolii. Pacienții identificați și înrolați în program de medicul
curant vor primi suport educativ în vederea înțelegerii importanței
tratamentului prescris și administrării corecte a acestuia, conform
recomandărilor primite. Programul va cuprinde canale de comunicare multiple,
reprezentând un abord de tip multichannel integrat, cu posibilitate de
personalizare în funcție de profilul pacientului și tipul de tratament
recomandat. Este un demers complex, bazat pe înțelegerea nevoilor pacienților
și a motivelor neadministrării tratamentului cronic, orientându-se spre
schimbarea comportamentului acestora. În prima etapă, se va realiza un studiu
de identificare a barierelor în aderența la tratament, care va fundamenta
strategia de comunicare (conținutul educativ, canalele de comunicare,
segmentarea pacienților etc.).
Proiectul este inițiat de Societatea Română
de Pneumologie în parteneriat cu Societatea Națională de Medicina Familiei și
se va desfășura în cinci centre universitare: Institutul de Pneumoftiziologie
„Marius Nasta” din București, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon
Daniello” din Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța,
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” din
Craiova și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor
Babeș” din Timișoara.
La baza programului vor sta câteva zeci de
întâlniri cu pacienții din aceste centre, unde li se va vorbi, pe înțelesul
lor, despre afecțiunile pe care le au, consecințele netratării sau tratării
superficiale și incomplete, importanța utilizării corecte a dispozitivelor
inhalatorii și beneficiile pe care le pot avea doar dacă se tratează corect.
Vor fi organizate, în fiecare dintre aceste centre, cursuri cu tema principală
„Aderența la tratament a pacienților cu afecțiuni respiratorii obstructive
cronice din România – dificultăți, soluții și decizii practice”, adresate
medicilor de familie, cu următoarele obiective: reînnoirea comunicării cu
aceștia și transmiterea de informații legate de bolile obstructive, precum și
referitoare la problemele ce privesc înțelegerea nevoilor pacienților,
motivelor neadministrării sau administrării incorecte a tratamentului cronic și
a ameliorării căilor de comunicare între pacient, medicul de familie și medicul
specialist. Cursurile cu medicii de familie vor fi creditate cu puncte EMC.
La întâlnirile cu medicii de familie,
pneumologii vor face actualizări despre cele două boli și vor furniza soluții
pentru traversarea barierelor legate de aderența la tratament, iar medicii de
familie vor avea o contribuție majoră, prin trecerea în revistă a profilului
psihologic al acestui eșantion de pacienți. Împreună, medicii vor explora
modalitățile de ameliorare a acestor probleme terapeutice.
La început, fiecare pacient va completa un
formular de înrolare în program și un test de aderență la medicația
inhalatorie. Toate răspunsurile vor fi colectate și analizate, urmând ca după
trei luni, toți participanții să fie din nou contactați telefonic și să
recompleteze, cu ajutorul operatorului telefonic, același chestionar. În acest
fel, se va putea monitoriza eficiența sesiunilor educative. În cadrul
programului, va fi dezvoltată o platformă educativă online – www.inspiro.ro,
iar perioada de desfășurare a întâlnirilor va fi septembrie-decembrie 2017.
Obiectivele acestui program sunt atingerea
unui nivelul optim al aderenței la tratament, în scopul menținerii ameliorării
clinice, și reducerea costurilor asociate cu pierderea controlului bolii.
Pentru informații suplimentare, toți cei doritori se pot adresa secretariatului
Societății Române de Pneumologie.
Medicii de familie, dar și cei de alte specialități, interesați să publice la această rubrică sunt invitați să ne scrie la adresa: inprimalinie@viata-medicala.ro