Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Exerciţiul fizic și durerea lombară cronică

Viața Medicală
Dr. Andreea LUPU vineri, 19 martie 2021

Durerea lombară cronică este o problemă des întâlnită la pacienţii vârstnici, și nu numai, care poate asocia dizabilitate și tulburări depresive.

back-pain-5318474_1280Scăderea abilităţilor fizice și psihosociale duce la dizabilitate funcţională în rândul pacienţilor cu durere lombară joasă (1). Durerea lombară joasă, pe lângă durerile musculoscheletale, afectează din ce în ce mai mult pacienţii vârstnici, iar The Global Burden of Disease (1990-2010) estimează că a ajuns să afecteze 19,1 milioane de oameni (2).

Luând în considerare modelul biopsihosocial, pe lângă schimbările psihosociale legate de vârstă, cum ar fi scăderea toleranţei la durere, există și alţi factori care sunt asociaţi durerii lombare joase, iar cel mai important ar fi tulburarea depresivă (1).

Dacă tulburarea depresivă este întâlnită în prezent la aproximativ 17% din populaţia adultă, se pare că la pacienţii cu durere lombară joasă este întâlnită la 27-55% dintre cei cu această patologie (3).

Natura relaţiei dintre durere în această patologie a coloanei vertebrale lombare și tulburarea depresivă pare să fie una strânsă, fapt ce rezultă din manifestările somatico-psihologice care includ dizabilitatea fizică, tulburările anxioase, teama și chiar lipsa speranţei de a scăpa de durere (4).

Un mediator important al relaţiei dintre durerea lombară joasă și depresie este severitatea durerii. Pacienţii care resimt durere mai intensă sunt depresivi, lucru demonstrat de valorile scăzute ale scalelor folosite în screeningul simptomelor depresiei (3).

Cercetările în domeniu arată că dacă durerea scade în intensitate apare o îmbunătăţire a simptomelor depresive. Mai mult decât atât, bărbaţii tind să raporteze severitatea durerii mai mică, în timp ce femeile raportează niveluri mai crescute ale durerii și tind să fie mai depresive (5).

Rolul BDNF

Factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF – brain derived neurotrophic factor) este o neuroproteină distribuită la nivelul sistemului nervos central (figura 1). Ea joacă un rol important în modularea durerii de cauză inflamatorie și neuropată din sistemul musculoscheletal (1).

f1 copy
Fig. 1 - Structura factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF) (7)

 

Mai mult decât atât, BDNF are un rol important în patogenia tulburărilor depresive legate de durere (6). Iniţial a fost izolat ca o proteină secretoare capabilă să faciliteze supravieţuirea neuronilor periferici, iar acum este recunoscut ca un factor capabil să regleze foarte multe funcţii, inclusiv supravieţuirea neuronilor, migraţia, diferenţierea fenotipică, creșterea axonală și dendritică, formarea sinapselor (figura 2).

f2 copy
Fig. 2 - Distribuţia BDNF la nivelul sistemului nervos central și la nivel
periferic (8)

 

În plus faţă de rolul lui esenţial în supravieţuirea, diferenţierea și dezvoltarea neuronilor, el are rol de reglare a plasticităţii și a comportamentului sinaptic (figura 3).

f3 copy
Fig. 3 - Rolurile BDNF (11)

 

Recent, ultimele cercetări arată faptul că are un rol important în funcţii de cogniţie, în special în achiziţia și consolidarea memoriei. Se consideră că funcţia principală a BDNF-ului la adulţi este să reglementeze plasticitatea sinaptică, și nu doar să medieze supravieţuirea și creșterea celulară (9).

Sinteza BDNF-ului are loc în hipocamp și în neuronii corticali, iar distribuţia lui se face cu ajutorul receptorului TrkB (tirozin kinaza B) (10).
Așadar, funcţiile BDNF sunt mediate prin receptorul TrkB.

În sistemul nervos central efectele lui au fost focusate mai mult în regiunile creierului asociate cu cogniţia la pacienţii adulţi (figura 4).
La nivelul sistemului nervos periferic, BDNF are un rol crucial în supravieţuirea neuronului motor și în stimularea creșterii axonului neuronului motor.

f4 copy
Fig. 4 - Exerciţiul fizic și efectele sale (20)

 

În plus, este prezent și în celulele Schwann și are un rol important în viteza transmiterii neuronale, dar și în sinapsa neuromusculară (9).
BDNF există sub două forme/subdiviziuni: BDNF matur (mBDNF), iar acesta provine din precursorul lui, proBDNF (pBDNF).

Împreună, cele două forme dau BDNF-ul total (tBDNF). mBDNF este în cantitatea cea mai mare, dar se pare că ambele subdiviziuni își exercită influenţa asupra funcţionării și supravieţuirii celulare. BDNF este măsurat în ser și în plasmă (9).

Ultimele descoperiri evidenţiază faptul că scăderea funcţiei neuromusculare și a funcţiei fizice odată cu vârsta este parţial cauzată de deteriorarea sistemului neuronal, inclusiv de artrofia corticalei, de alterarea neurochimică, de pierderea de unităţi motorii și de funcţionalitate a unităţilor motorii rămase, de schimbările structurale ale joncţiunilor neuromusculare (9).

Scăderea progresivă a nivelului sistemic al BDNF odată cu înaintarea în vârstă poate contribui la deteriorarea sistemului neural, ca de altfel și a celui neuromuscular și a funcţiei fizice la pacienţii vârstnici (9).

Rolul exerciţiului fizic

Numeroase studii au demonstrat că nivelul sistemic al BDNF a
crescut la pacienţii care au efectuat exerciţii care au inclus în program și contracţii izometrice (10,12-16). Nivelurile plasmatice ale BDNF au crescut în special la pacienţii consideraţi non-fragili sau pre-fragili care au efectuat timp de 10 săptămâni exerciţii fizice (10).

Fragilitatea este considerată un sindrom al pacienţilor geriatrici care au trei sau mai multe din următoarele criterii: scădere în greutate neintenţionată, oboseală cronică, slăbiciune, mers încetinit, greoi și activitate fizică redusă.

De asemenea, creșteri ale nivelurilor serice ale BDNF s-au înregistrat și în rândul pacienţilor sedentari care au efectuat timp de 12 săptămâni exerciţii fizice (16). Unele studii au demonstrat că pe lângă creșterea nivelului seric al BDNF s-a înregistrat și creșterea masei musculare (14,15) și a funcţiei fizice (10,14,15).

Există totuși și studii care arată opusul tuturor celor menţionate mai sus, în care nu s-au observat modificări ale nivelurilor serice ale BDNF după 6-12 săptămâni de exerciţii fizice la pacienţii în vârstă (13,17-19). Mai multe studii în domeniu ar trebui desfășurate pentru a vedea dacă există o legătură între exerciţiul fizic și subdiviziunile de BDNF (9).

Cercetările privind implicarea BDNF în relaţia dintre durerea cronică lombară și exerciţiul fizic prezintă un interes crescut, mai ales ca urmare a faptului că durerea cronică lombară este din ce în ce mai frecventă și apare din ce în ce mai des la pacienţii tineri, iar adresabilitatea în centrele de recuperare pentru această patologie este în creștere în ultimii ani.


Material preluat din volumul „Reabilitare medicală – Actualităţi 2020”, editat de Viaţa Medicală.

Bibliografie
1. Did J.B.M., Moreira B., Felicio D.C., Teixeira L.F., Moraleida F.R., Quiroz B.Z., Pereira D.S., Pereira L.S.M., “Brain-derived neurotrophic factor plasma levels are increased in older women after an acute episode of low back pain”, Archives of gerontology and geriatrics 71 (2017) 75–82
2. Prince, M. J., Wu, F., Guo, Y., Gutierrez Robledo, L. M., O’Donnell, M., Sullivan, R., et al. (2015). The burden of disease in older people and implications for health policy and practice. Lancet, 385, 549–562
3. Stewart Williams, J., Ng, N., Peltzer, K., Yawson, A., Biritwum, R., Maximova, T., et al. (2015). Risk factors and disability associated with low back pain in older adults in low- and middle-income countries. Results from the WHO Study on Global AGEing and Adult Health (SAGE). PloS One, 10, e0127880
4. Froud, R., Patterson, S., Eldridge, S., Seale, C., Pincus, T., Rajendran, D., et al. (2014). A systematic review and meta-synthesis of the impact of low back pain on people’s lives. BMC Musculoskeletal Disorders, 15, 50
5. Calvo-Perxas, L., Vilalta-Franch, J., Turro-Garriga, O., Lopez-Pousa, S., & Garre-Olmo, J. (2016). Gender differences in depression and pain: A two year follow-up study of the Survey of Health, Ageing and Retirement in Europe. Journal of Affective Disorders, 193, 157–164
6. Deitos, A., Dussan-Sarria, J. A., Souza, A., Medeiros, L., Tarrago, M. G., Sehn, F., et al. Clinical value of serum neuroplasticity mediators in identifying the central sensitivity syndrome in patients with chronic pain with and without structural pathology. Clinical Journal of Pain, 31, 959–967, 2015
7. https://en.wikipedia.org/wiki/Brain-derived_neurotrophic_factor
8. https://www.slideshare.net/RogerRamsbottom/bdnf-2009
9. Hvid L.G., Nielsen M.K.F., Simonsen C., Andersen M., Caserotti P, „ Brain-derived neurotrophic factor (BDNF) serum basal levels is not affected by power training in mobility-limited older adults – radomized controlled trial”, Experimental gerontology, Elsevier, April 2017
10. Pietrelli A., Matkovic L., Vacotoo M., Lopez-Costa J.J., Basso N., Brusco A., “Aerobic exercise upregulates and BDNF-serotonin systems and improves the cognitive function in rats”, Neurobiology of learning and memory, Elsevier, May 2018, doi.org/10.1016/j.nlm.2018.05.007
11. www.drjockers.com
12. Coelho, F.M., Pereira, D.S., Lustosa, L.P., Silva, J.P., Dias, J.M., Dias, R.C., Queiroz, B.Z.,Teixeira, A.L., Teixeira, M.M., Pereira, L.S., 2012. Physical therapy intervention (PTI) increases plasma brain-derived neurotrophic factor (BDNF) levels in non-frail and pre-frail elderly women. Arch. Gerontol. Geriatr. 54 (3), 415–420
13. Forti, L.N., Van Roie, E., Njemini, R., Coudyzer, W., Beyer, I., Delecluse, C., Bautmans, I., 2015. Dose-and gender-specific effects of resistance training on circulating levels of brain derived neurotrophic factor (BDNF) in community-dwelling older adults. Exp. Gerontol. 70, 144–149
14. Kim, H., Suzuki, T., Kim, M., Kojima, N., Ota, N., Shimotoyodome, A., Hase, T., Hosoi, E., Yoshida, H., 2015. Effects of exercise and milk fat globule membrane (MFGM) supplementation on body composition, physical function, and hematological parameters in community-dwelling frail Japanese women: a randomized double blind, placebo- controlled, follow-up trial. PLoS One 10 (2), e0116256
15. Kim, H.J., Song, B.K., So, B., Lee, O., Song, W., Kim, Y., 2014. Increase of circulating BDNF levels and its relation to improvement of physical fitness following 12 weeks of combined exercise in chronic patients with schizophrenia: a pilot study. Psychiatry Res. 220 (3), 792–796
16. Pereira, D.S., de Queiroz, B.Z., Miranda, A.S., Rocha, N.P., Felicio, D.C., Mateo, E.C., Favero, M., Coelho, F.M., Jesus-Moraleida, F., Gomes Pereira, D.A., Teixeira, A.L., Maximo Pereira, L.S., 2013. Effects of physical exercise on plasma levels of brain-derived neurotrophic factor and depressive symptoms in elderly women—a randomized clinical trial. Arch. Phys. Med. Rehabil. 94 (8), 1443–1450
17. Forti, L.N., Njemini, R., Beyer, I., Eelbode, E., Meeusen, R., Mets, T., Bautmans, I., 2014. Strength training reduces circulating interleukin-6 but not brain-derived neurotrophic factor in community-dwelling elderly individuals. Age (Dordr.) 36 (5), 9704
18. Fragala, M.S., Beyer, K.S., Jajtner, A.R., Townsend, J.R., Pruna, G.J., Boone, C.H., Bohner, J.D., Fukuda, D.H., Stout, J.R., Hoffman, J.R., 2014. Resistance exercise may improve spatial awareness and visual reaction in older adults. J. Strength Cond. Res. 28 (8), 2079–2087
19. Prestes, J., da Cunha, Nascimento D., Tibana, R.A., Teixeira, T.G., Vieira, D.C., Tajra, V., de Farias, D.L., Silva, A.O., Funghetto, S.S., de Souza, V.C., Navalta, J.W., 2015. Understanding the individual responsiveness to resistance training periodization. Age (Dordr.) 37 (3), 9793
20. https://positive.health/exercise-grow-new-brain-cells/

Etichete: abilitati fizice durere lombara dureri musculoscheletale tulburare depresiva simptome depresive exercitiu fizic Sinteza BDNF

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.