Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Hemostaza endoscopică în hemoragia digestivă superioară

Viața Medicală
Dr. Vlad Ionescu vineri, 26 noiembrie 2021

Cea mai eficientă metodă diagnostică și terapeutică pentru pacienţii cu HDS este endoscopia digestivă superioară. Ea permite identificarea sursei de sângerare și efectuarea unor manevre hemostatice.

gastroHemoragia digestivă este o urgenţă medicală, cu o rată semnificativă de mortalitate. În funcţie de raportul cu ligamentul lui Treitz, hemoragia digestivă se împarte în două mari categorii, respectiv hemoragie digestivă superioară (HDS), când sursa sângerării este localizată proximal de ligamentul lui Treitz, și hemoragie digestivă inferioară (HDI), când sursa sângerării este localizată distal de acest ligament.

Rata spitalizării anuale pentru HDS în Statele Unite ale Americii este de aproximativ 65 de cazuri la 100.000 de locuitori, fiind mai mare decât rata spitalizării pentru HDI (1).

Etiologie

Raportat la etiologie, HDS se clasifică în HDS nonvariceală și HDS variceală. Printre cele mai frecvente cauze de HDS nonvariceală se numără ulcerul gastroduodenal, esogastroduodenita eroziv-hemoragică, leziunea Mallory-Weiss, angioamele și malformaţiile arteriovenoase, leziunea Dieulafoy, formaţiunile tumorale sau corpii străini de la
nivelul tubului digestiv superior etc. (1).

În ceea ce privește HDS variceală, aceasta este secundară sângerării de la nivelul unor cordoane variceale esofagiene sau gastrice. Varicele esogastrice se dezvoltă ca o consecinţă a hipertensiunii portale, ce apare cel mai frecvent în cadrul cirozei hepatice. Astfel, aproximativ 50% dintre pacienţii cu ciroză hepatică pot dezvolta varice esofagiene, iar rata anuală a hemoragiei variceale este de aproximativ 5-15% (2).

Tablou clinic

Pacienţii cu HDS se prezintă de obicei la camera de gardă cu hematemeză (eliminarea prin vărsătură de sânge roşu sau digerat tip „zaţ de cafea”) și/sau melenă (eliminarea unui scaun negru, moale, lucios, urât mirositor) (3).

În cazul unei hemoragii masive, aceștia pot asocia hematochezie (eliminarea prin scaun de sânge proaspăt) și semnele șocului hemoragic (tahicardie, hipotensiune arterială, transpiraţii profuze, tegumente reci, palide etc.) (3).

În momentul prezentării la camera de gardă, pacienţii sunt supuși unei evaluări iniţiale ce implică anamneză, examen clinic și teste de laborator. Scopul acestei evaluări este reprezentat de stabilirea severităţii sângerării și de identificarea unei potenţiale surse hemoragice, în vederea unui management terapeutic adecvat (3).

Concomitent, se realizează resuscitarea volemică a pacientului. Astfel, se montează 1-2 catetere venoase cu diametru crescut, în vederea administrării de soluţii osmotic active sau de produse sanguine. De asemenea, se montează o sondă nazogastrică ce permite lavajul gastric înaintea efectuării unei explorări endoscopice și se iniţiază oxigenoterapia de necesitate (4).

În scop diagnostic și terapeutic

Cea mai eficientă metodă diagnostică și terapeutică pentru pacienţii cu HDS este endoscopia digestivă superioară. Această procedură permite identificarea sursei de sângerare și efectuarea unor manevre hemostatice.

Astfel, în cazul unei HDS nonvariceale se poate interveni prin injectarea de soluţie de Adrenalină 1/10.000 (5-40 ml) sau, rar, injectarea unor substanţe sclerozante (alcool 20-30%, etanolamină 5%, Aethoxysklerol 0,5%, 1% sau 2%).

De asemenea, se poate realiza hemostaza prin electrocoagulare, aplicare de energii termice (heaterprobe, laser Nd -YAG şi plasmă de argon sau injection Gold Probe, ce presupune utilizarea de energie electrică concomitent cu injectarea de substanţă hemostatică) sau aplicarea de hemoclipuri.

În cazul hemoragiei variceale, endoscopia digestivă superioară permite controlul sângerării prin următoarele tehnici: ligatura varicelor cu benzi elastice sau scleroterapia varicelor (etanolamină 5%, Aethoxysklerol 0,5%, 1%, sau 2%, sau Histoacryl pentru varice gastrice).

Scleroterapia variceală se utilizează astăzi foarte rar, aproape exclusiv pentru varicele gastrice care se pot injecta cu polimeri (4). În cazul hemoragiei variceale, atunci când nu se poate realiza hemostaza endoscopică eficientă, se poate interveni prin montarea unei sonde Sengstaken-Blakemore.

Managementul terapeutic al HDS include și terapia medicamentoasă, din care fac parte inhibitorii de pompă de protoni, Terlipresina (Glypressin), Somatostatin, Octreotid (Sandostatin), antibioticele, dar și terapia vasculară sau chirurgicală în situaţii bine definite (3).

Prognosticul pacienţilor cu HDS variază în funcţie de etiologie, aceștia necesitând o monitorizare atentă în primele 12-24 de ore (3).

Citiți și: Ecografia cu substanţă de contrast în diagnosticul tumorilor hepatice

 

Bibliografie:
1. Rockey DC. Causes of upper gastrointestinal bleeding in adults. UpToDate 2021. https://www.uptodate.com/contents/causes-of-upper-gastrointestinal-bleeding-in-adults?
2. Garcia-Tsao G, Sanyal AJ, Grace ND, et al. Prevention and management of gastroesophageal varices and variceal hemorrhage in cirrhosis. Hepatology 2007;46:922.
3. Saltzman JR. Approach to acute upper gastrointestinal bleeding in adults. UpToDate 2021. https://www.uptodate.com/contents/approach-to-acute-upper-gastrointestinal-bleeding-in-adults?
4. Constantinescu G. Gastroenterologie, Editura Niculescu 2014, ISBN 978-973-748-857-2

Etichete: hemoragie digestiva endoscopie digestiva superioara sangerare hipertensiune

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.