Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Măsuri pentru întărirea supravegherii gripei

Reţeaua OMS de Supraveghere Globală a Gripei (GISN) cuprinde, în momentul de faţă, 122 de centre naţionale de referinţă în 87 de ţări şi 4 centre colaboratoare pentru referinţă şi cercetarea gripei. Deşi acest sistem s-a dovedit a fi valabil, ţările tropicale şi cele care dispun de resurse puţine (în particular Africa) sunt subreprezentate. (...)

   Cel mai eficient proces de obţinere a datelor epidemiologice de înaltă calitate pentru bolile asociate gripei este reprezentat de supravegherea santinelă. Supravegherea santinelă din spitale este modalitatea cea mai eficientă de a colecta date clinice şi probe de laborator de la persoanele cu o boală infecţioasă prevalentă şi severă.
   Un sistem de supraveghere santinelă poate fi folosit pentru a monitoriza mai mult de o boală, poate fi susţinut şi poate fi integrat în sau construit în funcţie de sistemul deja existent. Obiectivele sistemului sunt: 1) descrierea impactului bolii şi epidemiologia bolilor respiratorii severe, acute, febrile şi definirea procentului asociat cu gripa; 2) oferă izolate ale virusului gripal pentru monitorizarea schimbărilor antigenice şi dezvoltarea de noi vaccinuri; 3) oferă datele care contribuie la planificarea locală a intervenţiei în pandemie şi luarea deciziilor cu privire la strategiile vaccinale; 4) oferă infrastructura pentru un sistem de avertizare timpurie pentru epidemiile cu noile subtipuri de virusuri gripale A şi cu noi tulpini ale subtipurilor deja existente; 5) serveşte ca instrument de monitorizare pentru pandemia de gripă.
   Colectarea informaţiilor ar trebui să fie adecvată pentru o supraveghere de rutină a sănătăţii publice şi pentru o descriere a caracteristicilor epidemiologice cheie ale bolii. Datele pot fi extinse pentru a include semne clinice şi simptome, expuneri potenţiale, date de laborator şi terapii.
   Probele respiratorii ar trebui să fie colectate cât mai repede de la toţi pacienţii, după protocoalele stabilite. Numărul de probe colectate trebuie să fie adaptat după caz şi depinde de obiectivele ţării, de specificul geografic al ţării şi de problemele climatice, dar şi de priorităţile sănătăţii publice.
   În ţările cu sisteme bine stabilite de raportare naţională a bolilor, supravegherea santinelă poate fi inclusă în sistemul existent. Colectarea datelor ar trebui să fie prioritară. Săptămânal, înregistrarea cazurilor ar trebui să fie împărţită în categorii după grupa de vârstă, conform unor categorii de vârstă bine studiate (6–23 luni, 2–4 ani, 5–17 ani, 18–49 ani, 50–64 ani şi > 65 ani). Pacienţii aleşi să dea informaţii epidemiologice detaliate şi probe clinice ar trebui să fie selectaţi într-o manieră cât mai puţin posibil deviată.
   Probele clinice ar trebui să fie colectate de la un procent mare de pacienţi cu infecţii respiratorii severe acute şi dintr-un eşantion sistematic de pacienţi cu boli
compatibile cu gripa. Ideal, probele vor fi testate pentru a detecta virusul gripal prin RT-PCR. Datele de supraveghere ar trebui să fie trimise la FluNet OMS şi, dacă se poate, laboratoarele naţionale ar trebui să trimită izolatele virale la Centrul Colaborator Regional OMS pentru selecţia tulpinilor vaccinale.
   Probele nazale şi nazofaringiene au un randament mai mare al detecţiei virusului gripal pentru cazurile de boli compatibile cu gripa decât probele oro-faringiene. Probele pot fi congelate la –70°C pentru o posibilă evaluare în viitor a altor patogeni respiratori.
   În 2001, CDC a publicat un ghid cuprinzător pentru evaluarea sistemelor de supraveghere a sănătăţii publice. Acest ghid serveşte ca model pentru evaluarea supravegherii santinelă şi a recomandărilor de calitate a supravegherii. Pentru a fi utile, colectarea şi raportarea datelor de supraveghere trebuie să fie făcute la timp.
   Controlul pandemiei introduse de un nou subtip de virus gripal A va necesita detecţie şi recunoaştere timpurie a evenimentului. Deşi supravegherea santinelă ca unic sistem nu poate îndeplini acest lucru, are o valoare în stabilirea infrastructurii necesare pentru a răspunde la o pandemie. Un sistem de raportare de rutină ar putea produce infrastructura pentru raportarea, procesarea şi testarea probelor, şi colectarea şi analiza datelor. Ar face ca interpretarea datelor să fie un proces de rutină şi ar putea spori interesul faţă de bolile asociate cu gripa şi vaccinarea.
   Supravegherea infecţiilor respiratorii severe acute poate oferi o înţelegere critică a contribuţiei virusurilor gripale la impactul global al bolii, oferă o platformă pentru studiul altor patogeni respiratori obişnuiţi şi întăreşte infrastructura sănătăţii publice. Un astfel de sistem ar trebui să facă parte dintr-un program de supraveghere de rutină, pentru a oferi datele necesare şi pentru alocarea raţională a resurselor pentru sănătate.
(Informaţii preluate din BASIC nr. 49, Buletinul de actualităţi săptămânale al INCDMI „Cantacuzino“)


Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.