Consumul de tutun este pe primul loc în
categoria cauzelor de deces prematur, din cauza numărului mare de boli
provocate sau favorizate de fumat. În cifre, acest lucru se traduce, la nivel
mondial, prin aproximativ șase milioane de decese pe an. Ca urmare, Organizația
Națiunilor Unite a adoptat în 2011 o declarație politică prin care statele
membre s-au angajat să se implice în prevenirea și controlul bolilor
netransmisibile, astfel încât decesele premature provocate de acestea să scadă
cu 25% până în anul 2025 („25x25”). Unul dintre cei nouă factori de risc vizați
îl reprezintă fumatul, a cărui prevalență se dorește a fi redusă cu 30%.
Politicile de control al consumului de tutun s-au dovedit eficiente, inclusiv
în România, unde eforturile conjugate ale societăților medicale, asociațiilor
de pacienți, organizațiilor de protejare a drepturilor copiilor și tinerilor,
precum și ale factorilor decizionali s-au concretizat în adoptarea Legii nr.
15/2016 privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea
și combaterea efectelor consumului produselor de tutun.
Măsurile de sănătate publică singure, deși
extrem de importante în protejarea cetățenilor față de expunerea la fumul de
tutun, prevenirea inițierii fumatului și încurajarea de a-l opri nu oferă
totuși soluții unei categorii importante de fumători, care nu vor reuși să
oprească fumatul decât cu ajutorul tratamentului oferit de un profesionist al
sistemului de sănătate. Este ceea ce stipulează de fapt și Convenția-cadru de
control al tutunului (FCTC), ratificată de România în 2005, unde se specifică
importanța asistenței medicale a pacientului fumător.
Organizația mondială a sănătății a
solicitat specific integrarea acestei activități în cadrul asistenței medicale
primare, ea fiind considerată mediul propice pentru oferirea de sfat și sprijin
pentru oprirea fumatului. Cu toate acestea, numai 15% din populația globului
are acces la acest tip de consultație și România nu face excepție. Studiile
arată, în cazul țării noastre, că motivele sunt intricate și țin de medic
(subevaluarea propriului rol, experiența personală, lipsa de cunoștințe și
abilități), de limitările specialității (complexitatea consultației din
medicina de familie, medicul fiind adesea solicitat să răspundă mai multor
probleme ale pacientului) și de sistem (timpul scurt al consultației impus de
organizarea tură-contratură a majorității cabinetelor de medicina familiei,
încărcătura birocratică și resursele financiare insuficiente, ce obligă medicul
să preia o serie de atribuții care, în țări cu sisteme de sănătate moderne sunt
asigurate de personal auxiliar, acces dificil al pacienților la tratamentul
farmacologic ș.a.).
În acest context, devine necesară
dezvoltarea și implementarea unei strategii care să confere echipelor de
asistență medicală primară cunoștințele și deprinderile necesare asistenței
pacientului fumător, acoperind atât noțiunile clinice de bază, cât și
modalitățile de depășire a obstacolelor menționate. Ca urmare a acestui punct
de vedere, grupul RespiRo a răspuns afirmativ invitației International Primary
Care Respiratory Group (IPCRG) de a participa la alcătuirea unui proiect având
ca țintă cele de mai sus și ne bucurăm să anunțăm că acesta a câștigat selecția
pentru grantul oferit de Global Bridges în acest scop. Proiectul va folosi
modelul de transmitere în „cascadă” a cunoștințelor și deprinderilor necesare
asistenței pacienților fumători, prin instruirea mai multor grupuri de medici
formatori care, la rândul lor, vor organiza module de pregătire dedicate
medicilor de familie și asistentelor lor.
O primă întâlnire de lucru a avut loc în
luna martie a.c., când un nucleu inițial de medici formatori a fost instruit de
specialiști ai IPCRG și National Centre for Smoking Cessation and Training
(Londra). Urmează ca aceștia să dezvolte o serie de resurse educaționale bazate
pe soluțiile dovedite eficiente și să pregătească următoarea serie de medici
formatori. Ținta proiectului este pregătirea, într-o a două fază, a 15–20 de
medici formatori capabili să instruiască, în continuare, 250 de medici de
familie și asistentele lor. Luând în considerare prevalența fumatului în
România și o medie de 1.600 de pacienți înscriși la un medic de familie, se
estimează că numărul de pacienți care vor beneficia de pe urma proiectului ar
putea fi de ordinul zecilor de mii, în condițiile în care se dorește asigurarea
sustenabilității programului prin creditarea cursurilor de educație medicală
continuă (EMC) și inițierea de demersuri pentru înscrierea consultației
acordate pacientului fumător ca serviciu medical remunerat distinct.
Medicii de familie, dar și cei de alte specialități,
interesați să publice la această rubrică sunt invitați să ne scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro
