Newsflash
Ars Medici

Modele integrate în medicina de familie

de Dr. Cătălina PANAITESCU - aug. 1 2016
Modele integrate în medicina de familie

     Dr. Antonio Caviglia este absolvent al Universității de Medicină din Geneva, alegând să se dedice medicinii de familie, pe care o practică din 1982, după o perioadă inițială de rezidențiat în medicina internă. În prezent, lucrează în Saronno, un oraș de treizeci de mii de locuitori din Lombardia, lângă Milano. Este lector de medicină internă și alergologie la Școala postuniversitară de medicină generală din Lombardia și la Institutul superior de cercetare, statistică și educație din Milano, secretar al grupului de medici de familie și pediatri generaliști al Societății italiene de alergologie, astm și imunologie clinică, membru al secțiunii de pneumologie și alergii respiratorii a Societății italiene interdisciplinare de asistență medicală primară.

 

     – În 2011, Italia ocupa locul al doilea în Europa în ceea ce privește speranța de viață la naștere, cu 79,4 ani pentru bărbați și 84,5 ani pentru femei, iar acest lucru are mai mulți determinanți, Sistemul național de sănătate este unul dintre ei. Care este părerea dvs. cu privire la rolul pe care l-au avut în obținerea acestei performanțe încercările susținute de sistem pentru a înlocui forma tradițională de acordare a asistenței medicale primare, în cabinete individuale, cu un model integrat?
     – Sistemul național de sănătate din Italia oferă acces gratuit în asistența medicală primară oricărei persoane care a ales să se înscrie la un medic de familie și solicită un consult la acesta. În același timp, acea persoană poate fi consultată în anumite circumstanțe, precum o problemă de sănătate survenită în afara orașului de domiciliu, și de un alt medic de familie. Pacientul va achita o taxă simbolică de 15 euro, care îi va fi înapoiată ulterior de biroul Casei de asigurări din raza domiciliului său, după prezentarea chitanței. În acest model organizațional, medicii de familie sunt primii reprezentanți ai sistemului de sănătate pe care un pacient îi întâlnește atunci când i se adresează. Medicii de familie sunt plătiți în funcție de o listă de capitație. Ei au rol de gatekeeper, serviciile medicale fiind decontate de sistemul de asigurări numai ca urmare a recomandărilor făcute de ei, fie că este vorba de proceduri diagnostice (examene de laborator, imagistică etc.), trimiteri la medicii de alte specialități sau pentru internare. În funcție de disponibilitatea economică existentă, sistemul de asigurări definește un set de servicii incluse într-o asigurare medicală de bază. Mai departe, fiecare regiune administrativă a țării poate decide introducerea de servicii medicale suplimentare, în raport cu fondurile existente, cererea locuitorilor și, nu în cele din urmă, politica de sănătate a administrației locale. Pe parcursul ultimilor ani, ca o consecință a crizei economice cu care se confruntă Italia, s-a introdus coplata, pe care oricine trebuie să o achite pentru a putea beneficia de servicii medicale. Cuantumul acestei taxe variază în funcție de regiune, dar nu poate depăși 70 de euro (în general este mai mic). Sunt exceptate de la plata oricărei contribuții persoanele cu boli cronice (diabet, HTA, glaucom), cele cu afecțiuni severe (boli neoplazice) sau rare, atâta timp cât este vorba de servicii medicale care se adresează acelei patologii anume. Sunt scutite, de asemenea, de coplată persoanele cu status socio-economic precar și șomerii. Nici la internarea în spital nu se percepe coplata. În ceea ce privește felul în care medicii de familie aleg să se organizeze din punct de vedere profesional (cabinete asociate, grupuri de practică etc.), acesta are rațiuni economice și, uneori, politice, sistemul de sănătate național oferindu-le autonomie completă. Lombardia, unde lucrez eu, a adoptat un model integrat, care a început să funcționeze experimental în câteva zone, din 2010. În acest mod, medicii de familie se angajează să monitorizeze pacienții cu anumite boli cronice, conform unor planuri comune de management, bazate pe recomandările de bună practică medicală. În acest scop au la dispoziție suport informatic, personal administrativ (care se ocupă de programări etc.) și mediu sanitar (asistente medicale responsabile inclusiv de educația pacienților). Momentan nu au fost încă definite beneficiile pentru cei care aleg să folosească acest model, asumându-și astfel un volum de muncă mai mare, comparativ cu al celor care nu folosesc abordarea sistematizată a pacienților cu aceleași boli cronice. Personal nu aș vedea nicio problemă în a mă alătura unei astfel de inițiative ambițioase. Ca membru însă al unui grup de practică, aș avea nevoie de acordul colegilor care îmi sunt parteneri. Nu există niciun dubiu că ridicarea standardelor de asistență medicală acordată acestui tip de pacienți va avea costuri substanțiale. Cu toate acestea, ea trebuie privită ca o investiție care va asigura, în viitor, o diminuare a complicațiilor acestor boli și, implicit, a cheltuielilor pe care ele le implică în prezent.

 

     – Spuneați că lucrați într-un grup de practică. Puteți să ne dați câteva amănunte legate de acesta?
     – În anul 2001 m-am hotărât să renunț definitiv la cabinetul medical individual pe care îl aveam și să mă alătur unui grup de practică integrat, multiprofesional, alcătuit din șase medici, o asistentă medicală și o secretară. Lucrăm cu toții în același sediu și ținem, din punct de vedere administrativ, de Lombardia. Pacienții sunt liberi să aleagă să fie consultați de oricare dintre noi. Avem, cu toții, acces la baza electronică de date medicale, care funcționează integrat cu sistemul informatic al casei regionale de sănătate. Una din cele mai apreciate contribuții pe care le-am adus din experiența de practică individuală este împărțirea timpului petrecut la cabinet în trei segmente: consultații pentru urgențe și accidente, consultații programate, activitate administrativă. Colegii mei au decis să adopte și ei această organizare, astfel încât, având fiecare dintre noi o agendă zilnică bine structurată, să reușim să oferim asistența medicală continuă între orele 8 și 20, tuturor pacienților noștri. În acest context, un pacient poate fi văzut în mod gratuit de oricare dintre noi, indiferent de cel la care este înscris, asigurându-se astfel rezolvarea unei probleme de sănătate care nu ar fi putut fi amânată. Recent am decis să invităm la sediul nostru și colegi de alte specialități. Am fost de acord să dăm prioritate acelor domenii cărora li se adresează frecvent trimiterile noastre: cardiologie, ortopedie, ORL. Într-o primă fază, consultațiile se vor desfășura în sistem privat (contra cost), apoi, dacă vom decide să ne aliniem modelului integrat de practică despre care vorbeam mai devreme, colegii de alte specialități vor putea decide să se alăture grupului nostru și atunci consultațiile vor fi acoperite de sistemul național de asigurări de sănătate.

 

     – Ce considerații au stat la baza deciziei dvs. de a lucra într-un grup de practică și cum vi se pare, comparativ cu practica indi­viduală?
     – După ani de zile în care am lucrat solo, am examinat cu multă atenție personalitatea și nivelul de pregătire al potențialilor mei viitori colegi (și bănuiesc că și ei au procedat la fel cu mine). Sunt singurul în acest grup cu activitate academică și mi-ar plăcea să aduc mai multă știință, mai multă educație medicală continuă în interiorul lui. Din anul 2008 până în 2014 am organizat împreună cu alți doi colegi din grup trei întâlniri pe an, cu rolul de aducere la zi a cunoștințelor de specialitate. Inițiativa a avut succes, inclusiv printre colegii din orașele învecinate. Pentru anul în curs, din păcate, colegul nostru responsabil cu identificarea surselor de finanțare nu a reușit să găsească un sponsor, așa că suntem într-un impas. Dar nu sunt descurajat în ceea ce privește viitorul. Ca o concluzie, fiecare membru al grupului de practică, dincolo de trăsăturile de caracter, deprinderile profesionale și diferențele culturale, sociale și politice, se declară mulțumit de cei paisprezece ani petrecuți împreună, în care nu am avut niciun diferend pe care să nu-l putem rezolva pe cale amiabilă.
 
 

Medicii de familie, dar și cei de alte specialități, interesați să publice la această rubrică sunt invitați să ne scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe