Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Triplu eveniment

Viața Medicală
Dr. Ariana SZILAGYI miercuri, 19 octombrie 2011
   În perioada 30 septembrie – 2 octombrie 2011, la Oradea, s-a desfăşurat un triplu eveniment pentru pediatria din această zonă a continentului: a 6-a reuniune regională central-est/sud-est europeană de oncologie pediatrică, a 14-a reuniune româno-maghiară de oncologie pediatrică şi reuniunea CELG (Central Eastern Leukemia Group).
   Ceremonia de deschidere a fost onorată de prezenţa prof. dr. Gergely Krivan, preşedintele Societăţii Maghiare de Oncologie şi Hematologie Pediatrică, prof. dr. Laszlo Kalmar, preşedintele Fundaţiei „Segito Jobb“, prof. dr. Maria Despina Baghiu, preşedinta Societăţii Române de Oncohematologie Pediatrică,dr. Sebastian Nicolau, preşedintele onorific al aceleiaşi societăţi, alături de personalităţile locale – prof. dr. Gheorghe Bumbu, decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie Oradea, dr. Gheorghe Carp, viceprimarul municipiului. Participarea ministrului sănătăţii,conf. dr. Ritli Ladislau, pediatru şi oncolog, în dublă ipostază, a încoronat festivitatea de deschidere a manifestării.
   Prima secţiune a lucrărilor a fost dedicată reuniunii CELG. Fondatorul programului, prof. dr. Boris Labar, a descris primii paşi ai acestui grup, format în majoritate din hematologi de adulţi din Zagreb, Croaţia. Acesta lansează către pediatri invitaţia de aderare la grup, cu scopul de a lărgi numărul membrilor reprezentanţi din cât mai multe ţări. Constituirea acestui grup de lucru este un element de noutate în hematologia mondială: faptul că o ţară din această parte a Europei iniţiază un grup de lucru constituie un prim pas în recunoaşterea internaţională a progreselor din domeniu din regiune. Primul din obiectivele CELG îl constituie testarea fezabilităţii tratamentului leucemiei acute mieloide la pacientul de peste 18 ani, evaluarea evoluţiei în funcţie de diverse variabile, determinarea prognosticului bolii. Criteriile de includere în studiu sunt diagnosticul de leucemie acută mieloidă după vârsta de 18 ani, cu minimum 20% blaşti în măduva osoasă, la tinerii care au semnat un acord informat de participare. Designul studiului cuprinde, succesiv, evaluarea diagnosticului şi a factorilor de risc, clasificarea cazului într-una din formele de gravitate, efectuareatratamentului, reevaluarea riscului postterapie, urmată de reclasificare în funcţie de factorii de risc citogenetici sau de genetică moleculară şi, în cele din urmă, tratamentul post-remisie. Imposibilitatea realizării examenului citogenetic nu ar trebui să reprezinte un impediment pentru centrele participante, investigaţia putând fi preluată de o altă unitate mai dotată din punct de vedere tehnic. Al doilea obiectiv CELG este înregistrarea epidemiologiei fibrozei medulare, iar cel de-al treilea – evaluarea tratamentului leucemiei mieloide cronice cu nicotinib. Reuniunea CELG reprezintă un moment istoric al oncohematologiei pediatrice din acest areal geografic, prin declaraţiile de acord ale societăţilor de Oncologie şi Hematologie Pediatrică din Bulgaria, Ungaria şi România, de a lua parte la realizarea studiului privind leucemia mieloidă acută şi cronică. Oradea devine astfel parte a istoriei hematologiei mondiale. Totuşi, deşi prof. dr. Margit Şerban şi prof. dr. Despina Baghiu au subliniat importanţa deosebită a acestui acord de participare la studiu, ele au demascat totodată, cu o evidentă undă de regret, disrupţia existentă la nivel naţional în ceea ce priveşte oncologia şi hematologia pediatrică, neputând garanta participarea unitară a centrelor de specialitate din ţară, motiv pentru care participanţii la studiu vor fi doar centrele ca atare şi nu ţara în întregul său.
   În continuare, lectorii au relatat experienţa ultimilor ani în tratamentul leucemiei acute limfoblastice şi mieloide în Ungaria, oferind astfel un teren fertil pentru cooperarea cu CELG. Invitaţii din Debreţin, Ungaria – dr. Kovacs Gabriela şi Dr. Hudy Ferenc – au lansat invitaţia de parteneriat cu centrele româneşti într-un proiect care să cuprindă internarea, tratamentul, recoltarea de celule stem în România pentru pacienţii localnici, prelucrarea şi depozitarea produsului în Debreţin, urmând ca tratamentul să fie efectuat în România, la momentul oportun.
   Pentru că aproximativ 20% din copiii cu leucemie acută limfoblastică nu beneficiază de remisiune la cinci ani, tratamentul lor reprezintă o provocare. Aceşti copii au recăderi, sunt pluritrataţi sau dezvoltă disfuncţii multiorganice, a afirmat prof. dr. Despina Baghiu. De aceea, prelegerea profesorului Kovacs Gabor privind experienţa maghiară a tratamentului cu clofarabină la pacientul pediatric, o nouă modalitate terapeutică, a fost binevenită. Acest medicament este un nucleozid purinic ce acţionează ca antimetabolit şi este citostatic de linia a treia, folosit fie în monoterapie (cu o rată de succes de 30%), fie în asociere cu alte citostatice (rata de reuşită ajungând la 50–60%). Efectele secundare sunt însă dramatice în situaţia asocierii mai multor chimioterapice. Prezentatorul a recomandat utilizarea mai largă a acestui agent anticanceros de primă intenţie şi a lansat invitaţia către colegi, de a împărtăşi datele experienţelor locale, pentru a realiza o mai vastă cercetare a efectelor secundare.
   Secţiunea despre anemia aplastică a fost deschisă de prof. dr. Margit Şerban printr-o amplă şi detaliată incursiune asupra bolii de referinţă, urmată de expunerea colaboratoarei sale, dr. Mihaela Bătăneanţ, care a prezentat experienţa clinicii timişorene în tratamentul acestei afecţiuni. Transplantul de măduvă osoasă de la donor neînrudit ar trebui să devină o metodă terapeutică economică de primă linie la copil. Relatarea dlui conf. dr. Gheorghe Popa a remarcat, în introducere, extinderea interesului în cadrul reuniunilor de oncopediatrie, de la un parteneriat româno-maghiar la unul internaţional, regional. Tema prezentării sale a fost expunerea rezultatelor tratamentului imunosupresiv la pacienţii Clinicii II Pediatrie Cluj-Napoca cu anemie aplastică (asocierea globulinei ATG cu ciclosporina), rata de deces fiind destul de ridicată, îndeosebi prin hemoragie incontrolabilă. Specialiştii invitaţi din Bulgaria au prezentat, prin dr. Maria Yordanova, un studiu retrospectiv efectuat în trei centre de îngrijire terţiară, privind evoluţia pacienţilor cu anemie Fanconi timp de zece ani. Deşi lucrarea a cuprins doar opt pacienţi, a fost pusă în lumină dificultatea de a preciza diagnosticul în forma sa precoce, durata scursă de la primele manifestări până la încadrarea în boală fiind, în jumătate din cazuri, de aproximativ patru ani, iar media supravieţuirii bolnavilor de doar 55 de luni. Recomandarea de la încheierea expunerii, de a avea un mare grad de suspiciune la survenirea unei citopenii, este astfel bine întemeiată.
   Pe tema terapiei suportive în oncologia pedatrică, dr. Kallay Krisztian a realizat o revizie comprehensivă a protocolului în nutriţia copilului cu boli maligne, demontând mituri ca: nu alimenta pacientul septic, alimentaţia corespunzătoare „îngraşă“ tumora, în secţiile de terapie intensivă pacienţii trebuie nutriţi parenteral sau formulele nu au gust plăcut. Recomandarea prezentatorului a fost de a individualiza tratamentul dietetic, atunci când este momentul oportun, întâi oral, apoi enteral, dacă pacientul este acasă, eventual nutriţie totală parenterală doar în caz de gravitate majoră, în condiţii de spitalizare. Iniţierea tratamentului de nutriţie trebuie efectuată dacă pacientul este malnutrit (greutatea şi talia sunt sub percentila 90 pentru vârstă), dacă scade în greutate peste 5% sau dacă nu se poate hrăni corespunzător, ingerând sub 70% din necesarul zilnic timp de trei zile în cazul sugarilor, cinci zile în cazul copiilor mici şi şapte zile în cazul adolescenţilor. Viitorul trebuie să poată soluţiona realizarea alimentaţiei totale parenteral la domiciliul pacientului, pentru o mai bună recuperare sau ca îngrijire paliativă. Dr. Anca Coliţă a ilustrat, printr-o serie de prezentări de caz, siguranţa şi eficienţa tratamentului profilactic oral antifungic cu posaconazol la copiii cu risc crescut pentru infecţii fungice invazive.
   Profesorul Kovacs Gabor a revenit cu o interesantă relatare plină de noutăţi pentru specialiştii români: recomandări pentru profilaxia trombozei venoase la pacienţii cu malignităţi. Aceasta este extrapolată din patologia adultului, fiind folosită heparina fracţionată. Tot mai multe studii relevă că heparina are efect antitumoral, inhibând adeziunea celulară, trombina, angiogeneza, proteaza, heparinaza, exprimarea oncogenelor şi inducând apoptoza. În pediatrie însă nu există date bazate pe dovezi, nu există recomandări internaţionale, ci doar experienţa practică, precum cea din Ungaria, detaliată în expunere. Factorii de risc pentru tromboza venoasă în patologia oncologică a copilului sunt tipul malignităţii (leucemie, limfom, osteosarcom, tumoră a sistemului nervos central), vârsta peste 12 ani, factorii genetici şi obezitatea. Diagnosticul pozitiv al complicaţiei este confirmat prin investigaţii hematologice ale crazei sanguine, urmând efectuarea tratamentului profilactic în funcţie de felul tumorii: primele două săptămâni în cazul limfomului, pe perioada inducţiei, în cazul leucemiei, şi pe toată durata tratamentului, în cazul osteosarcomului. Tratamentul se poate prelungi dacă tumora este masivă. Prelegerea s-a încheiat cu recomandarea de a folosi heparina fracţionată în profilaxia trombozei venoase, mai ales datorită efectului de inhibiţie a metastazării şi prelungirea, astfel, a ratei de supravieţuire.
   Pe tema privind efectele tardive ale tratamentului cancerului, Clinica de Oncohematologie Pediatrică din Târgu Mureş a prezentat, în deschidere, experienţa proprie: supravieţuirea la cinci ani este de 52%, a doua malignitate este rar notată (doar două cazuri), cele mai importante consecinţe fiind retardul în creşterea somatică, afectarea tiroidiană şi hepatică. Clinica de Oncologie „Dr. Al. Trestioreanu“ Bucureşti, prin dr. Codruţa Comşa, a definit efectele tardive ca probleme ale cancerului sau ale tratamentului efectuat, care persistă cel puţin cinci ani. Din acestea fac parte sechelele neuromusculare secundare iradierii condroblaştilor şi condrocitelor, care determină retard al creşterii somatice. Factorii de risc sunt vârsta mică (sub patru ani) şi pubertatea, situaţii în care copiii sunt cel mai sever afectaţi. Pe de altă parte, citostaticele reduc rata de proliferare a condrocitelor de la nivelul joncţiunii epifizo-diafizare. Hipoplazia musculoscheletală este cauzată de radioterapie în doze de peste 20 Gy la copilul în creştere sau de rezecţia chirurgicală. Prezentarea a fost bogat ilustrată cu fotografii ale pacienţilor trataţi în propria clinică. Un alt efect este modificarea densităţii osoase, determinând osteopenie, osteoporoză şi/sau osteonecroză. Lucrarea s-a finalizat concluzionând că efectele severe sunt totuşi rare, că ele survin când tratamentul a reuşit, iar obiectivul cercetărilor din zilele noastre ar trebui să fie reducerea acestora.
   Lucrările care au urmat au redat, pe scurt, unele efecte tardive mai rare ale tratamentului cancerului, cum ar fi: tromboza venoasă, endometrioza, secţiunea fiind încheiată de dr. Bardi Edith (Ungaria) cu descrierea unui program de supraveghere complexă pe termen lung a copiilor diagnosticaţi cu boli maligne. Într-un studiu asupra 115 cazuri de cancer, autoarea a enumerat disfuncţia renală, mai frecventă în cazul tumorilor solide, osteoporoza determinată multifactorial, toxicitatea cardiovasculară, hepatotoxicitatea, afectarea endocrină şi a SNC, precum şi survenirea celei de-a doua malignităţi. Clinica Pediatrică II Budapesta, condusă de profesorul Kovacs Gabor, a prezentat un studiu comparativ asupra beneficiilor tratamentului leucemiei acute limfoblastice cu asparaginază nativă medac, erwinia sau pegilată, notând faptul că, deşi ultimele două produse moderne determină o rată mai redusă de alergie, costurile sunt prohibitive. Astfel, practica pediatrilor maghiari este ca tratamentul de primă intenţie să fie cu asparaginază medac, urmată, în caz de alergie sau la risc înalt, de folosirea formei pegilate şi, doar în cazuri speciale, să se apeleze la Erwinase. Sunt deci necesare sume tot mai mari pentru a ameliora rata de supravieţuire cu doar două-trei procente, letalitatea crescând însă dramatic fără asparaginază.
   Concluziile finale ale acestui triplu eveniment au fost deschise de dr. Sebastian Nicolau, care a remarcat participarea multinaţională – cei 80 de participanţi provenind din şase ţări: Bulgaria, Croaţia, Serbia, Slovacia, Ungaria şi România –, elogiind astfel extinderea cooperării. Prof. dr. Margit Şerban a subliniat importanţa formulării unor obiective comune, făcând referire la proiectul CELG, care îşi găseşte rostul tocmai în caracteristicile comune ale pacienţilor din acest areal geografic.
   Următoarea reuniune va avea loc în Bulgaria, peste un an, participanţii din această ţară exprimându-şi speranţa de a se putea ridica la nivelul ospitalităţii orădenilor. Temele propuse sunt: recăderea în leucemie, transplantul, discutarea protocoalelor terapeutice. Profesorul Radu Spineanu a recomandat analiza cazurilor decedate, pentru o mai bună înţelegere a acestora, putând îmbunătăţi astfel îngrijirea pacientului oncologic de vârstă pediatrică. În încheiere, prof. dr. Kalmar Laszlo le-a propus viitoarelor gazde să realizeze o informare detaliată asupra situaţiei locale privind oncohematologia pediatrică.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.