Prognosticul accidentelor vasculare cerebrale (AVC) este foarte variabil şi în raport direct cu severitatea deficitului neurologic iniţial, vârsta şi existenţa unei comorbidităţi asociate. Tratarea acestor cazuri în serviciile de terapie intensivă şi în special utilizarea ventilaţiei mecanice în cursul evoluţiei unui AVC reprezintă, de asemenea, un element de prognostic defavorabil (deces sau handicap sever). Scopul datelor pe care le prezintă dl acad. Constantin Popa presupune un anumit aport în argumentarea ştiinţifică a deciziilor pe care medicii sunt obligaţi să le ia în gravele urgenţe neurologice din AVC. (...)

   Aterotromboza şi ateroscleroza sunt manifestări generale, care cuprind cu predilecţie sistemul coronarian, sistemul arterial cervico-cerebral şi sistemul arterial al membrelor inferioare. În cele ce urmează, ne-am propus să discutăm doar histopatologia aterotrombozei în sistemul carotidian, care explică două treimi din accidentele vasculare cerebrale ischemice, în comparaţie cu celelalte leziuni arteriale. (...)

   Aterotromboza şi ateroscleroza sunt manifestări generale, ce cuprind cu predilecţie sistemul coronarian, sistemele arteriale cervico-cerebral şi al membrelor inferioare. În cadrul rubricii Creierul vascular, dl acad. Constantin Popa prezintă o serie de elemente de histopatologie ale aterotrombozei în sistemul carotidian. (...)

   Existenţa sindromului metabolic (SM) poate explica o parte din AVC criptogenice. Cunoaşterea acestuia în relaţie cu mecanismele de producere a stroke-ului devine obligatorie la toate categoriile de vârstă, în special la copii şi tineri. Despre relaţia dintre SM şi stroke vorbeşte dl acad. Constantin Popa, în cadrul rubricii Creierul vascular. (...)

   Eficacitatea trombolizei în primele trei ore de la producerea AVC, lărgirea potenţială a ferestrei terapeutice şi noile strategii de tratament sunt subiectele abordate de dl acad. Constantin Popa, la rubrica Creierul vascular.

   Evoluţiile în cunoaşterea stroke-ului se dezvoltă astăzi prin cercetările la nivel celular şi molecular. Există o importantă relaţie între neurogeneză şi leziunea cerebrală vasculară sau non-vasculară. Datele de neurogeneză în stroke arată importanţa preocupărilor actuale cu privire la procesele de neuroplasticitate şi reabilitare neuronală. Exemplificări în acest sens aduce dl acad. Constantin Popa la rubrica Creierul vascular.

    Potenţialul rol cauzal al ateromului aortic în stroke constituie un subiect de actualitate, însă insuficient cunoscut. Implicaţiile diagnostice, prognostice şi terapeutice, precum şi posibilele noi teme de cercetare în fiziopatologia accidentului vascular cerebral sunt pe larg prezentate de dl acad. Constantin Popa la rubrica Creierul vascular. (...)

 

   Infarctul cerebral acut poate complica o urgenţă cardiologică, la fel cum tulburările de ritm pot complica primele ore ale atacului cerebral. Observarea acestora şi tratarea specifică în urgenţa neurologică nu se realizează decât rareori de către neurologi, dar abordarea multidisciplinară este de o necesitate absolută. Cele mai frecvente astfel de situaţii clinice întâlnite în practică sunt: • tulburările de ritm cardiac în faza acută a accidentelor vasculare cerebrale • complicaţiile neurologice ale chirurgiei cardiace • protezele valvulare şi accidentul vascular cerebral • complicaţiile neurologice ale endocarditelor infecţioase • disecţia aortică acută. Toate aceste aspecte sunt prezentate în cadrul unui amplu articol, la rubrica „Creierul vascular“ de dl acad. Constantin Popa. (...)

 

   Cercetările moderne au definit conceptul de boală cardiacă neurogenă (neurogenic heart disease), ce se deosebeşte din punct de vedere patogenic şi chiar clinic de boala cardiacă propriu-zisă. Delimitarea acestei entităţi în cadrul neurocardiologiei apelează astăzi la modificările metabolice cerebrale şi, desigur, la o nouă interpretare a sistemului autonom de reglare a activităţii cardiace. Despre acest subiect aflaţi din articolul de la rubrica „Creierul vascular“, semnată de dl acad. Constantin Popa.

 

     Chirurgia profilactică a arterelor mari sau reconstrucţia endovasculară

     Poate fi necesar ca un pacient cu o stenoză a arterelor mari să fie supus unui procedeu profilactic de revascularizare înainte de a suferi o intervenţie din sfera chirurgiei generale. Pentru a stabili dacă riscul de stroke perioperator al unui pacient ar fi redus printr-o procedură neurovasculară profilactică, este necesar ca riscul acesteia să fie pus în balanţă cu riscul chirurgical. Procedeul de revascularizare nu va îndepărta în întregime riscul perioperator, mai ales legat de intervenţii cardiace, deoarece există alte mecanisme potenţiale ale atacului ischemic (ateroscleroza arcului aortic). (...)

   Înaintea oricărei intervenţii chirurgicale, mai ales la bolnavii cu afecţiuni cerebrovasculare, pacienţii trebuie evaluaţi pentru stabilirea riscului de apariţie a unui atac ischemic, în raport cu intervenţia chirurgicală care va urma. În acest scop, trebuie folosite modalităţile cele mai adecvate de explorare în managementul general al intervenţiilor chirurgicale. Mai multe detalii ne oferă dl acad. Constantin Popa, la rubrica „Creierul vascular“. (...)

   Strategia evaluării în faza acută a infarctului cerebral

   În studiul NINDS, care a demonstrat superioritatea tPA i.v. comparativ cu placebo, singura tehnică de imagerie utilizată era tomografia computerizată cerebrală, pentru a exclude o hemoragie intracerebrală. Investigatorii nu aveau nevoie de a documenta prezenţa efectivă a unei ţinte pentru tratamentul administrat, adică de a verifica prezenţa unei ocluzii arteriale sau de a proba existenţa unei regiuni totdeauna viabile pentru reperfuzie la nivel cerebral. (...)

 

   Imageria de perfuzie cerebrală prin spin-tagging (marcaj de spin) – imagerie de perfuzie cu un trasor endogen fără injectare – este o metodă non-invazivă bazată pe modificările semnalului observat la nivel cerebral odată cu marcajul repetat al protonilor la distanţă de ţesutul cerebral (de exemplu, la trecerea prin arterele vertebrale sau carotide). După marcajul protonic la nivel cervical, imaginile sunt imediat înregistrate la nivel cerebral, apoi repetate la distanţă de marcaj (marcajul provoacă o reducere în T1 – componenta longitudinală a relaxării magnetice a protonilor, care nu durează decât o secundă). Protonii marcaţi, ajungând la nivel cerebral, modifică semnalul cules. (...)

   Obiectivul principal al metodelor neuroimagistice moderne, în faza acută a infarctului cerebral, este de a preciza, în primele ore, aria tisulară încă viabilă şi starea locală a perfuziei cerebrale. Identificarea unei zone de risc hipoperfuzate, fără anomalii de difuziune (descrisă ca „penumbră“ ischemică), poate constitui o bună indicaţie pentru o procedură terapeutică de reperfuzie. Detalii privind metodele imagistice moderne, utilizarea şi interpretarea acestora în faza acută a accidentului vascular cerebral ischemic sunt prezentate de dl acad. Constantin Popa, în lumina celor mai recente date din literatura de specialitate, la rubrica Creierul vascular. (...)

 

   Definit ca „un episod scurt al unei disfuncţii neurologice urmare a unei ischemii focale sau retiniene, ale cărei simptome clinice au o durată de timp sub o oră, fără proba unui infarct cerebral acut“, accidentul ischemic tranzitoriu constituie o serioasă problemă medicală, riscul de apariţie a unui accident vascular cerebral fiind foarte ridicat (20%) în primele 48 de ore. Despre cum ar trebui abordată clinic o asemenea patologie scrie dl acad. Constantin Popa, la rubrica „Creierul vascular“. (...)

   Accidentul vascular cerebral constituie o importantă problemă de sănătate publică, iar incidenţa continuă să crească, peste tot în lume. Importante date recente din domeniu fac ca educaţia medicilor să capete un accent deosebit. Începând cu acest număr, vă propunem o nouă rubrică, de actualizări şi clarificări în stroke (AVC), sub semnătura dlui acad. Constantin Popa. (...)