Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
La o mănăstire pierdută între pădurile din munţii Şureanu, unvindecător de trupuri, care îşi aflase acolo hrana şi linişteapentru suflet, se apropia şi el de sfârşitul unor patimi şi al unortulburări care îl însoţiseră vreme îndelungată. Boala lui fusesegrea şi crezuse un timp că nu are remediu. Dar ajunsese la fraţii dela mănăstire, trăise, muncise, postise şi se rugase împreună cu ei în ultimele luni, şi aşa îşi găsise alinarea. După mareasărbătoare a Învierii Domnului, avea să purceadă la drumul de întoarcere, pentru a reveni la ai săi şi la meseria pe care ştia căde acum încolo avea să o facămai bine, pentru că dincolo de cunoştinţele sale medicale avea să le dăruiască celor aflaţi însuferinţă şi câte ceva din propriul său suflet. Asta descoperise întimpul petrecut la mănăstire, ştiacă aşa va putea să îşi păstreze echilibrul.(...)
În mod tradiţional, încă din perioada Principatelor, locuitorii Bucureştiului şi românii, în general, au avut o declarată „slăbiciune“ pentru tot ceea ce venea de la Paris, indiferent că era vorba de literatură, filozofie, medicină sau… modă. Orientarea filo-franceză a persistat în timp şi a dus la crearea, în perioada interbelică, a Institutului Francez de Înalte Studii din România, inaugurat în anul 1924. Îşi datorează existenţa istoricului de artă Henri Focillon, care a fost însufleţit de pasiunea pentru România şi de prietenia care l-a legat de profesorul George Oprescu, şi a ajuns, în timp, să fie integrat serviciilor Ambasadei Franţei de la Bucureşti. Astăzi se numără printre cele 150 de institute sau centre culturale franceze care există peste tot în lume şi care sunt subvenţionate de Ministerul Francez al Afacerilor Externe, având două misiuni principale: predarea limbii franceze orientată spre un public diferit de cel şcolar şi difuzarea culturii şi creaţiei artistice franceze în cooperare cu partenerii culturali din ţara de reşedinţă. (...)
Încă din 18 martie, Centrul Cultural al Republicii Ungare din Bucureşti, aflat pe str. Gina Patrichi (fostă Orlando), la nr. 8, la o aruncătură de băţ de Calea
Victoriei, găzduieşte expoziţia de ouă încondeiate a tânărului artist Kovács Attila Gellért. Este ca o poveste a tehnicilor de decorare a ouălor, la care a adus şi inovaţii personale, cum sunt ouăle „dantelate“, adevărate bijuterii create dintr-un material extrem de fragil. (...)
Articolul îl puteti citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
După cum anunţam în numărul trecut, la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu“ din Bucureşti s-a desfăşurat prima intervenţie chirurgicală de implant cohlear din istoria acestei instituţii. O echipă complexă, alcătuită din cofochirurg, audiolog, orelist, logoped, psihiatru, asistent social, a întrunit toate condiţiile necesare realizării acestei intervenţii, precum şi urmăririi postoperatorii a evoluţiei copilului. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
În ciuda divergenţelor politice şi diplomatice, în ciuda presiunilor sociale, există un tărâm în care, români şi italieni, ne înţelegem foarte bine, un loc în care putem să comunicăm, să învăţăm unii de la alţii, să creăm… Aveam deja un numitor comun în profesia noastră, medicina şi, de câtva timp, am mai descoperit unul: fotografia. (...)
