Sub egida Academiei de Știinţe Medicale, în perioada 14-16 iunie 2023, s-a desfășurat, la Cluj-Napoca, Conferinţa Naţională „Zilele Prof. Dr. Ion Chiricuţă 1958-1988”. O amplă manifestare știinţifică, dar și de cuvenită evocare a unei marcante personalităţi a medicinei și culturii românești.

     Având ca temă „Interdisciplinaritate în diagnosticul și tratamentul precoce al neoplaziilor”, conferinţa s-a bucurat de o remarcabilă participare din ţară, dar și de a unui fost colaborator, doctorul Horia Tudor Gavrilescu, venit de la New-York pentru acest eveniment. Programul reuniunii a fost dens și s-a adresat tuturor specialităţilor oncologice. 

Trecut și viitor

     Un moment important în cadrul reuniunii a fost menţionarea anului 1958. Momentul este legat de o cotitură a vieţii doctorului Ion Chiricuţă, atunci când a preluat conducerea Institutului Oncologic din Cluj-Napoca. Acesta a fost primul institut de profil din ţara noastră și printre puţinele existente în Europa la acea vreme. Profesorul l-a păstorit cu dragoste și competenţă vreme de 30 de ani. Una dintre principalele sale preocupări a fost asigurarea unei clădiri corespunzătoare, pe care, nu fără dificultăţi, a dus-o la bun sfârșit cu ajutorul ministrului Sănătăţii de atunci, Voinea Marinescu.

     Conferinţa Naţională de la Cluj a conferit „Premiul Ion Chiricuţă” unui număr de trei medici rezidenţi și s-a încheiat într-o atmosferă de mare încărcătură emoţională. Aceasta a fost susţinută de mai mulţi seniori ai chirurgiei și oncologiei, contemporani ai profesorului, care au evocat personalitatea lui, agrementând-o cu amintiri pline de semnificaţii.

Considerente personale

     Pentru mine, profesorul Ion Chiricuţă a fost unul dintre modelele profesionale și de viaţă, de care toţi avem nevoie, mai ales la începuturi. Îl consider un adevărat părinte spiritual, care m-a onorat cu o atenţie particulară. M-a sprijinit în redactarea și editarea cărţii destinate examenelor și concursurilor de chirurgie, care s-a bucurat de trei ediţii succesive. Mi-a rezervat în volumul al X-lea al „Enciclopediei Oncologice” un spaţiu în care am prezentat experienţa serviciilor nemţene în cancerul gastric. A fost, de asemenea, un oaspete constant al Reuniunilor Chirurgilor din Moldova, pe care le-am organizat împreună cu colegii mei. Nu rareori, în drumul către Bârladul natal, profesorul se oprea în Piatra Neamţ și se interesa de problemele noastre și de încercările de a ne înscrie în chirurgia curentă.

            În anul 1988, în cadrul celei de a-XVI-a Reuniuni a Chirurgilor din Moldova, a fost omagiat profesorul Ion Juvara, la împlinirea a 75 de ani. Profesorul Chiricuţă se afla la Heidelberg, la „A III-a Conferinţă asupra Chirurgiei marelui epi­ploon”. Acolo îi fuseseră recunoscute prioritatea și rezultatele în folosirea acestui organ și fusese elogiat pentru întreaga sa activitate. Cu toate acestea, el și-a scurtat vizita la Heidelberg și a participat la evenimentul nostru, deși avea o mână în gips. A fost ultima sa apariţie în public, întrucât după mai puţin de șase luni trecea în viaţa veșnică.

Recunoaștere dincolo de graniţe

Chirurg de formaţie, Ion Chiricuţă s-a dovedit un mare avangardist și vizionar. A fost un profesionist care a gândit Oncologia nu doar ca o specialitate medicală printre celelalte – care-și căuta identitatea –, ci ca un domeniu larg deschis multidisciplinarităţii. Devenit profesor în anul 1971, el a impus ca linie directoare a întregii activităţi sistematizarea, analiza și interpretarea competentă a materialului faptic imens de care Institutul dispunea. A acţionat pentru lărgirea paletei terapeutice în oncologie, a dezvoltat toate celelalte specialităţi oncologice, a sprijinit cercetarea și inovarea și a acordat o importanţă particulară activităţii știinţifice. Aceasta s-a concretizat în numeroase articole de specialitate publicate, în participarea la manifestările știinţifice naţionale și internaţionale, dar și în organizarea propriilor reuniuni. 

Sub îndrumarea sa, Institutul Oncologic Cluj-Napoca a redactat o „Enciclopedie Oncologică”. O operă monumentală în 20 de volume, în care a antrenat întregul colectiv al institutului și care a fost dedicată tuturor localizărilor neoplazice. Recunoașterea activităţii sale a depășit graniţele ţării, motiv pentru care a fost numit expert al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Totodată, a fost cooptat ca membru în numeroase societăţi știinţifice internaţionale.

Om de cultură și iubitor al artei
 

Dincolo de pasiunea pentru medicină, profesorul Chiricuţă a fost un om de cultură și un mare iubitor al artei. A scris și a publicat un volum de poezii, „Minunatele fântâni”. Timp de trei decenii, împreună cu soţia sa, a strâns, într-o colecţie complexă și deosebit de valoroasă, lucrări de artă plastică (pictură, grafică, sculptură), arte decorative și aplicate (mobilier, textile, smalţuri, orfevrărie, giuvaiergerie ș.a.), piese de artă populară românească (mobilier, textile, ceramică, pictură pe sticlă etc.), europeană și orientală etc. 

Colecţia sa de tablouri este impresionantă, deosebit de valoroasă și cuprinde opere semnate de celebri pictori români: Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiaţă, Ion Ţuculescu, Vasile Grigore etc. Ea mai conţine lucrări după cunoscuţi pictori europeni, ale căror opere originale pot fi admirate în marile muzee ale lumii, un bust în bronz al colecţionarului realizat de sculptorul Ion Irimescu, precum și un portret al acestuia aparţinând lui Corneliu Baba. În anul 1982, familia a donat colecţia Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, unde a fost constituită „Colecţia de artă comparată Rita şi prof. dr. Ion Chiricuţă”.