Recent, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a luat o decizie de interes pentru profesioniștii din sectorul medical: pacienţilor le este recunoscut dreptul de a obţine în mod gratuit o primă copie a registrului în care sunt menţionate datele lor medicale. Cum s-a ajuns la o astfel de decizie? Ei bine, este vorba de același regulament GDPR, despre care am mai vorbit.

Pe scurt, problema de astăzi poate fi relatată în felul următor: un fost pacient a cerut medicului său dentist o copie a registrului său medical, deoarece acesta a vrut să-l tragă la răspundere pentru o serie de greșeli comise în timpul actului medical. Profesionistul din sectorul medical a decis să pună în sarcina persoanei cheltuielile ocazionate de copiere. Din perspectiva legislaţiei de pe teritoriul Germaniei, doctorul a procedat corect, deoarece astfel prevede actul normativ. Dar pacientul nu a dorit să plătească, motiv pentru care au fost sesizate instanţele de judecată.

Întrucât problematica este născută din interpretarea în mod diferit a GDPR, s-a decis că este necesară intervenţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Așadar, potrivit acesteia, medicului îi este recunoscută posibilitatea de a cere achitarea copiei doar în cazul în care solicitantul a mai primit acest registru medical. De asemenea, s-a mai subliniat și faptul că pacientul nu este obligat să justifice cererea pe care o înaintează. Sigur, există și excepţii în acest sens, și facem referire doar la anumite chestiuni pe care le pot prevedea dispoziţiile naţionale. Scopul obţinerii în mod gratuit a istoricului medical este acela de a facilita exercitarea drepturilor recunoscute de sfera legislativă.

În final, pentru a înţelege cu adevărat în ce măsură îi afectează pe profesioniștii din sectorul medical decizia pe care am prezentat-o, aș vrea să citez câteva rânduri din Constituţia României, respectiv art. 148 alin. (2): „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.