Evenimentul găzduit de orașul Chișinău, derulat la cele mai înalte standarde organizatorice, a adus sub aceeași cupolă Congresul Asociaţiei Chirurgilor „Nicolae Anestiadi”, ediţia a XIV-a, și Congresul Societăţii de Endoscopie, Chirurgie minim invazivă și Ultrasonografie „V.M. Guţu”, ediţia a IV-a.

Tematica de mare actualitate – Chirurgia modernă prin prisma progresului tehnologic – și secţiunea „Varia” au prilejuit expunerea a peste 30 de cursuri precongres, a mai mult de 200 de rapoarte, referate și comunicări, ca și a 80 de postere. Toate acestea au fost structurate pe trei secţiuni, desfășurate în săli diferite, rezumând o experienţă practică vastă, din care fiecare participant a avut ce învăţa sau aprecia.

Întreaga manifestare s-a desfășurat în Complexul Sociocultural Universitar „N. Testemiţanu”, al Universităţii de Medicină, splendidă realizare arhitectonică, având o sală polivalentă și două etaje, de maximă funcţionalitate. Am remarcat, în parcul înconjurător, o galerie a medicilor de seamă ai Republicii Moldova, însumând zeci de busturi de calitate, plasate pe socluri impunătoare, omagiu adus celor care au însemnat ceva pentru medicina basarabeană.

Blazonul de nobleţe

Președintele congresului, profesorul Sergiu Ungureanu, a marcat deschiderea oficială, bătând într-un clopot pe care personal l-am oferit în urmă cu mai mulţi ani Asociaţiei Chirurgilor din Moldova, cu ocazia unui congres, pentru a suna unirea celor două teritorii românești. Pentru actualul congres, am oferit asociaţiei o icoană basorelief cu „Cina cea de taină”, pe dosul căreia am menţionat un mesaj dedicat chirurgiei noastre.

În cadrul deschiderii oficiale, președintele congresului mi-a oferit cuvântul, într-o multiplă postură: „primul chirurg din România venit la noi” (pecete pe care colegii din Basarabia mi-au lipit-o pe frunte imediat după Revoluţie și pe care am purtat-o ca un blazon de nobleţe) și drept cel mai vârstnic chirurg român al momentului. În cuvântul meu, am afirmat cu hotărâre că nu mai putem vorbi de o chirurgie de o parte sau de alta a Prutului, ci de o singură și indivizibilă chirurgie românească: „Noi am realizat unirea chirurgicală, la care reuniunile chirurgilor din Moldova, organizate la Piatra Neamţ, și-au adus o contribuţie esenţială, Prutul devenind – pentru noi – un râu interior. Nu cred că a existat o manifestare știinţifică medicală organizată pe un teritoriu sau altul, la care să nu fim împreună. Clasele politice ar trebui să ia exemplu de la noi”.

De altfel, profesorul Gheorghe Rojnoveanu, președintele Asociaţiei Chirurgilor „Nicolae Anestiadi”, mi-a oferit prilejul unui amplu interviu, referitor la relaţiile dintre chirurgii noștri și la secvenţe de viaţă și pe care l-am intitulat „Dincolo de masa de operaţii”, transpus într-o broșură de aproape 60 de pagini, distribuită participanţilor în peste 200 de exemplare, bine primit de participanţi. Sunt dator să menţionez o participare însemnată a chirurgilor de dincoace de Prut, să-i apreciez în mod particular pe cei care au onorat în integralitate programul și nu au părăsit reuniunea după ce și-au expus lucrările. De asemenea, subliniez atmosfera de prietenie și frumoasă înfrăţire care a dominat întregul eveniment, atenţia, deferenţa și dragostea cu care am fost trataţi de organizatori atât în momentele de lucru, cât și în secvenţele de destindere. Gazdele noastre s-au dovedit buni continuatori ai vechilor tradiţii strămoșești, pentru care le păstrăm o cuvenită și dreaptă recunoștinţă.