Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Ar putea fi tabloidele partenerii medicilor?

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA vineri, 7 februarie 2014
   1. Un articol dintr-un ziar bucureştean cu distribuţie gratuită ne anunţă că bebeluşul unei vedete va fi slab şi bătrânicios, pentru că viitoarea mamă a decis să nu întrerupă fumatul în timpul sarcinii. Specialiştii „citaţi“ de ziar, medici ginecologi, spun că „toate fumătoarele fac copii cu greutate mică la naştere (insuficienţă de creştere) şi cu pielea încreţită, ca de băbuţă, bătrânicioşi, iar după vreun an bebeluşii au probleme respiratorii“. Nu este citat exact numele unuia dintre „specialiştii“ invocaţi. Dincolo de exagerări, mesajul transmis este: nu fumaţi în timpul sarcinii, căci va fi rău pentru copil.
   2. „Dureri de cap? Constipaţie ocazională? Oboseală chiar şi după o noapte de odihnă? Stare epuizantă? Îţi simţi muşchii obosiţi şi ai deseori dureri? Faci uşor alergii alimentare? Ai dezechilibre hormonale? Răciţi foarte uşor, indiferent de sezon şi răceala ţine mai mult decât ar trebui?“ Toate acestea sunt semne că trebuie să ne detoxifiem corpul, potrivit unui material postat pe un site de sănătate. Materialul nu este marcat ca fiind advertorial. Remediul: un plasture care se aplică pe talpa noastră mult solicitată şi ignorată, plasturele urmând să absoarbă ca un burete toxinele din organism. Nu se prezintă niciun studiu care să dovedească utilitatea acestui produs. Mesaj transmis: cumpăraţi acest produs.
   3. „Ce-aţi simţit când aţi realizat că vă prăbuşiţi, când aţi văzut copacii?“ „?“ „Se spune că în astfel de situaţii îţi vezi trecând toată viaţa prin faţa ochilor. Aşa s-a întâmplat şi în cazul dumneavoastră?“ „Nu.“ Am citat din memorie dialogul prezentat la o emisiune tabloidă de tip monden dintre reporter şi un medic supravieţuitor al accidentului de avion din Apuseni. Mesaj transmis: cu presa nu se comunică oricând şi oricum. 

 

O chestiune de control

 

   Medicii români au păreri împărţite în ce priveşte colaborarea cu mass-media, mai ales cu cea tabloidă. Unii consideră că meseria de medic trebuie să fie una demnă, nu subiect de tabloide şi că este periculos să te angajezi în zone pe care nu le poţi controla. Alţii cred că informaţia medicală trebuie să fie cât mai accesibilă unui număr cât mai mare de oameni.
   Faptul că nu au control asupra formei finale a materialului care vede lumina tiparului duce la situaţia periculoasă şi frecventă în care fragmentul transmis de specialist este folosit într-un context greşit. Asta se întâmplă, de cele mai multe ori, pentru că jurnalistul înţelege greşit spusele medicului sau pentru că articolul său are o temă prestabilită, dar medicul chestionat alege să vorbească despre ceva tangenţial, mult mai bine studiat şi/sau mai util. Sau pentru că reporterul foloseşte şi surse neverificate. „Apăreau cuvintele mele la opinia medicului, dar mai apăreau şi nişte casete cu informaţii inadecvate despre zeama de varză, de exemplu, fără să fie citată vreo sursă. Iar în online nu mai era aşa de clară diferenţierea între texte. Puteau fi interpretate ca fiind spusele mele“, povesteşte Mircea Tampa, medic specialist dermatolog, experienţa sa cu un tabloid. „Apoi, subiectele erau mereu foarte light – cum să ne spălăm pe mâini şi cum să alegem materialele hainelor pe care le purtăm pe piele“.
   Surpriza reporterului în realizarea acestui dosar a fost să descopere că există deschidere din partea medicilor spre a colabora cu mass-media, chiar şi cu cea tabloidă. Şi asta pentru că medicii realizează că dacă ei tac, dau ocazia jurnaliştilor „să bată câmpii“ apelând la pseudospecialişti sau la site-uri medicale de tipul „plasturele care te scapă de toxine“. Unii medici consideră că rezultatul colaborării cu presa depinde în mare măsură de ei şi de capacitatea lor de a comunica într-un mod adecvat.

 

A fi sau nu de interes public

 

   Dr. Tudor Ciuhodaru: „Eu am o relaţie cu media de 20 de ani şi vreau să vă spun că atunci când ştii cum să transmiţi informaţia şi cum să impui regulile jocului, lucrurile ajung acolo unde trebuie. Eu cred că presa, indiferent de tipul ei, poate fi un bun colaborator în a transmite informaţia despre sănătate. Acesta este scopul final, nu? Pe de altă parte, remarcăm că la ora actuală se transmit tot felul de lucruri în domeniul medical şi că este la fel de competent şi astrologul, şi pompierul, şi presa nu neapărat tabloidă. Cred că aici ar trebui să existe un filtru al informaţiei medicale – ce este informaţie medicală, ce este de interes public şi ce nu este. Iar în ceea ce priveşte comunicarea pe evenimente de interes public, aş prefera să se facă prin comunicatori profesionişti, care nu trebuie să fie neapărat medici, de către instituţia medicală. Iar informaţia medicală să vină din partea medicilor.“
   Iată însă ce îmi spune un alt medic, care a colaborat o singură dată cu presa, experienţă pe care nu vrea să o repete: „Este un mecanism viciat încă din start, ca şi sistemul românesc de sănătate, pentru că jurnaliştii nu se documentează suficient şi atunci apelează la medicii deja celebri sau pur şi simplu la prietenii lor medici. Promovarea unor medici-comunicatori funcţionează până la urmă tot pe sistemul relaţiilor, sau cel puţin aşa se întâmplă în multe cazuri. Şi cred că a prezenta informaţie medicală corectă este în primul rând responsabilitatea jurnaliştilor, nu a medicilor. Iar jurnaliştii nu se documentează suficient sau corect. Nu din rea-voinţă, ci din comoditate şi pentru că nu sunt jurnalişti specializaţi pe sănătate. Se justifică pentru greşelile de documentare exact aşa cum fac cei care aruncă vina pentru că n-au ajuns mai devreme la răniţii din accidentul de avion“, spune medicul psihiatru, care nu doreşte să fie citat.

 

Nu există boli, există bolnavi

 

   Şi totuşi, ce anume poţi să comunici cu ajutorul aşa-numitului jurnalism de sănătate, atâta timp cât nu există boli, ci există bolnavi? Poţi să faci profilaxie, educaţie pentru sănătate, promovând măsuri coerente, într-o manieră uşor de înţeles. Poţi să explici utilitatea unor campanii de prevenţie sau de evaluare a stării de sănătate. Poţi să-i explici posibilului pacient că pentru a primi un diagnostic şi un tratament trebuie să se prezinte la medic pentru o consultaţie amănunţită, în care pacientul va fi evaluat cu toate problemele sale prezente şi trecute. Poţi să explici publicului că nu trebuie să se trateze „după ureche“, pentru că se expune unor pericole reale. Pare simplu, şi totuşi nu e.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.