Marius-Anton Ionescu (Toni pentru colegii de breaslă) face parte din prima generație de medici români care au putut susține examenul de rezidențiat după 1990, ocazie cu care a optat pentru un rezidentiat în dermatologie la Spitalul Colentina din București. Dar, aproape de terminarea rezidențiatului din România, a fost admis prin concurs la un program similar de rezidențiat (internat) în Franța. Așa a început o navetă profesională care a durat și pe perioada studiilor doctorale, pentru că tema aleasă (activarea eozinofilului în limfoamele cutanate T primitive) necesita explorări care, la vremea aceea, erau rare sau foarte scump de efectuat în România. Rezultatele cercetării sale doctorale au fost publicate în jurnale americane de dermatologie cu factor de impact peste 9.

De peste 20 de ani este și cetățean francez și lucrează la spitalul universitar Saint Louis din Paris, unul dintre cele mai renumite din Franța, în care au lucrat inclusiv medici cu nume celebre, pe care le regăsim astăzi în manualele de medicină. Practica clinică și cercetările sale i-au adus recunoașterea profesională, doctorul Ionescu fiind membru în cele mai prestigioase organizații ale dermatologiei mondiale. De 18 ani participă activ la dezvoltarea de noi concepte dermatocosmetice pentru laboratoarele Uriage, poziție din care contribuie la studii de cercetare și clinice legate de produsele mărcii.

A FĂCUT NAVETA ANI DE ZILE ÎNTRE ROMÂNIA ȘI FRANȚA

Cum ați ajuns să lucrați în Franța?

Ca medic titular la Colentina, în departamentul Dermatologie 2 (care include și sectia de dermopediatrie), mi-am ales o temă de cercetare legată de limfoamele cutanate, dar, cum studierea lor necesita analize de microscopie electronică și imunohistochimie, am putut realiza un doctorat în cotutelă București-Paris, avându-i coordonatori pe prof. dr. Sanda Popescu de la Spitalul Colentina, pe academicianul Călin Giurcăneanu de la Spitalul Elias pe profesorul Patrice Morel (dermatolog) si pe profesoara Anne Janin (patologie, centru de cercetare INSERM U728) de la Spitalul Saint Louis din Paris, unde făcusem deja unele stagii în timpul rezidențiatului francez . Am făcut apoi naveta, câte patru luni în Franța și în România, iar din anul 2000 m-am mutat cu totul, cu familie și copil, în Franța, continuându-mi activitatea la spitalul Saint Louis.

Mai colaborați cu medicii din România?

N-am părăsit cu adevărat complet Bucureștiul. Am organizat în anii 2008-2010 cursuri de dermatologie cu profesorii Raoul Triller din Paris și, cu Gérard Lorette din Tours, cursuri de dermoscopie, de semiologie, cu suportul și participarea acad. prof dr. Călin Giurcăneanu (președintele Societății Române de Dermatologie – n.r.); la epoca respectivă, el m-a numit profesor invitat asociat la UMF „Carol Davila”. Țin legătura și cu colegul meu de rezidențiat, dr. Alin Nicolescu: publicăm împreună, comunicăm împreună la congresul anual organizat de Societatea Română de Dermatologie. Recent am publicat cu dr. Nicolescu și cu alți colegi dermatologi români și germani în Life Dermatology, în 2022, o lucrare legată de scoruri clinice pentru forme particulare de psoriasis. Particip și anul acesta la Conferința anuală a Societății Române de Dermatologie, în luna iunie, unde voi susține două prezentări. Întotdeauna am încercat să țin legătura cu colegii din România, să fac un fel de punte între dermatologia românească și cea franceză!

Care sunt activitățile dvs.?

Lucrez la Spitalul Saint Louis din Paris, un spital fondat în 1607, cunoscut în ultimele două secole mai ales pentru activitatea în dermatologie și hematologie. Eu sunt dermatolog în cadrul serviciului de dermatologie – polul dedicat maladiilor inflamatorii. Sunt și membru al Academiei Americane de Dermatologie de peste 25 de ani, al International Society of Dermatology - parte din comitetul director - și recent am avut onoarea să devin membru onorific internațional al American Dermatological Association, cea mai veche societate de dermatologie din Statele Unite, fondată în 1876. În ultimii ani am avut ocazia să public câteva articole legate de COVID-19 și mecanismele fiziopatologice ale acrosindroamelor . Acestea au apărut în International Journal of Dermatology (cel mai downladat articol ar revistei în 2022), în Journal of American Dermatology și în Dermatologie Pratique.

Cum ați ajuns să lucrați și în dezvoltarea de produse dermocosmetice franceze? 

Întâlnirea cu industria franceză și cu Laboratorele Uriage a fost foarte interesantă. Am avut ocazia să lucrez în calitate de consultant al unui „căpitan” al industriei farmaceutice și dermatocosmetice din Franța, farmacistul Michel Bohbot, care a coordonat succesiv laboratoare cunoscute în domeniul medical și dermosmetic. Am colaborat cu el din 2005, ajutându-l să dezvolte concepte și brevete noi de dermocosmetice adjuvante de prescripție dermatologică.

Cât vă implicați în produsele noi?

Ideile produselor inovatoare vin din congrese, vin din cercetare. La congresele Academiei Americane de Dermatologie și la cele ale congresului Journées de Dermatologie de Paris au fost câțiva ani la rând descrise procese from benchmark to bedside, deci de la cercetare până la patul pacientului. Încurajarea era față de cei prezenți, care aveau și doctorate, să gândească în direcția dezvoltării de produs, pentru că au altă viziune față de cei care sunt doar clinicieni.

Am mers pe acest principiu și, aproape în fiecare an m-am întors de la congresul din Statele Unite și chiar de la cel francez și european EADV cu idei care să poată fi transpuse în concepte de produse noi. Discutăm foarte-foarte devreme elemente și mecanisme cu adevărat noi. Facem studii in tubo, apoi in vitro, ex vivo, pe piele integrală, și pe urmă facem studiile de cercetare clinică etc. 

Acesta este rolul meu, de a acționa foarte în amonte în cascada unei cercetări de produs nou! Iar satisfacția este cu atât mai mare cu cât eficacitatea produselor este evidence based . Lucrez cu cel puțin 20 de CRO (clinical research organization – n.n) care fac studii clinice fie în Franța, fie în alte țări. De exemplu, cel mai recent studiu clinic și metagenomic (pe microbiom) l-am realizat în România, legat de o nouă formulă pentru produsul dedicat acneei, Hyseac 3-Regul.

ÎN NICIUN CAZ ȘCOALA ROMÂNEASCĂ NU ESTE ÎN URMĂ

Este academia americană cea mai avansată în dermatologie? 

Nu pot spune că școala fraceză e mai „palidă” sau că școala românească este în urmă. În niciun caz! Suntem foarte buni clinicieni. Dar în privința noilor terapii, e vorba strict de bani. Sunt cel puțin zece laboratoare în cursa asta extraordinară a bioterapiilor și a terapiilor țintite, extrem de eficace, spectaculoase și care „pun pe masă”, pentru o singură moleculă, zeci de miliarde de dolari. De ce menționez însă American Academy of Dermatology Annual Meeting este pentru că este un congres anual cu o comunitate enormă, de 18-20.000 departicipanți!

BIOTERAPIILE SUNT O REVOLUȚIE ÎN DERMATOLOGIE

La ce lucruri noi ne așteptăm în dermatologia anilor următori?

Nu eram născut când Pasteur a inventat vaccinurile, nu eram născut când Flemming a inventat penicilina, nu eram născut când Marion Sulzsberger a inventat corticoterapia locală, dar eram deja în lumea dermatologiei când au apărut bioterapiile! Deja se utilizează o mulțime în bioterapii dermatologice. A venit și valul de anti-JAK(Janus kinase inhibitor), anti-TYK, mai puțin specifice ca bioterapiile, dar foarte eficace, cu avantajul că se iau pe cale orală. Sunt deja pe piață câteva molecule pentru dermatita atopică și,  deja aprobate in Europa pentru vitiligo, peladă... Și în domeniul laserelor s-au făcut pași gigantici – și nu vorbesc de tratamente antirid, ci de angioamele plane sau alte patologii din dermatologia medicală care se tratează în câteva ședințe. Astfel sunt oameni care își recâștigă viața socială! Nu mai vorbim de tratamentul hemangioamelor cu propranolol – banalul propranolol! -, care tratează spectaculos hemaangioamele la sugari. Deci sunt niște pași enormi!

În dermocosmetice s-au făcut pași foarte mari încă din anii 1995-2000, cu protectoarele solare care au ajuns la factor de protecție foarte ridicată, 100 și peste (legislația europeană limitează etichetarea la 50+ - n.r.). În afară de produsele solare, s-au făcut pași foarte mari în tratamentul acneei lejere, cu formulări foarte blânde de alfa-hidroxiacizi care ajung la concentrații destul de mari, dar suficient de joase ca să nu irite pielea acneică.

Mai este un subiect foarte de actualitate în dermatocosmetică – microbiomul cutanat. Am făcut studii multicentrice în care am arătat că microbiomul poate fi modulat cu molecule modulatoare de receptori Toll Like, care stimulează secreția de peptide antimicrobiene și normalizează microbiomuml cutanat, sau cu prebiotice – ca inulina topică – extras vegetal și care practic măresc eficacitatea dermocosmeticelor inițiale. Cu aceste produse care vizează normalizarea microbiomului suntem aproape în zona de dispozitive medicale, chiar dacă preferăm să le înregistrăm ca produse cosmetice.

Ce este Colecția „Marc Larregue”?

Acest site de internet gratuit pentru toți medicii din lume l-am construit cu ajutorul colegilor dermatologi francezi și cu suportul financiar al Laboratoarelor Uriage. Poate fi accesat la adresa www.collectionmarclarregue.com, fiind unul dintre cele mai mari atlase online gratuite de dermatologie, cu peste 12.000 de fotografii clinice (colecțiile profesorilor Marc Larregue, Robert Barran și Morad Mokni), care pot fi downloadate gratis de medici generalisti si de orice specialitate, din toate tarile din lume. Sunt și actualități medicale – editoriale, video – de la marile congrese de dermatologie sau noutăți din literatura medicală dermatologică. Site-ul este disponibil în engleză, franceză și chineză.

Cum credeți că va influența inteligența artificială dermatologia?

Rămân absolut convins că medicul nu poate fi înlocuit de nici o AI. Chiar dacă inteligența artificială poate aduce facilități, nu o va face în absența medicilor. Algoritmul pe care îl face creierul uman, căruia nu-i trebuie mai mult de o fracțiune de secundă să pună un diagnostic dacă este bine format, nu cred că poate fi înlocuit. Medicul va rămâne medic, cu un sprijin extraordinar din partea AI, dar nu cred că va fi vreodată înlocuit.

La Congresul Național de Dermatologie, care are loc între 21 și 24 iunie la Poiana Brașov, dr. Toni Ionescu participă cu două comunicări: „Ce mai e nou la Academia Americană de Dermatologie” , „Microbiomul cutanat în maladiile inflamatorii” si „Ce mai en ou in terapia onco-dermatologica”.