Acum două săptămâni a fost sărbătorită „Ziua Constantin Brâncuși”. Periodic, pe diferite căi „de socializare” circulă informaţii, materiale, comentarii. Între acestea, am citit unul care se încheie cu un îndemn: „Mesaj primit cu rugămintea de a-l da mai departe!”. Câţi dintre noi nu primesc, pe diferite căi și din diferite direcţii, mesaje „de dat mai departe” și cât din timp am petrece dacă am reacţiona de fiecare dată? În cel despre care amintesc se spune că discuţia ar fi pornit de la un medic care ar fi locuit în apropiere de Târgu Jiu, având descendenţa în oraș. Iar părinţii săi s-ar fi întâlnit cu Constantin Brâncuși, înainte de amplasarea monumentelor.

Întrebarea cititorilor, justificată, ar putea fi: „De ce această discuţie?”. Cei care doresc ar putea citi mai multe comentarii care apar pe un site care încearcă să adune informaţii și să permită accesul celor interesaţi la unele amănunte pe care ulterior pot încerca să le interpreteze corect. Din link* se poate ajunge și la un alt mesaj intitulat „Scrisoarea”. Nu notez acestea ca îndemn pentru a fi deschise și citite, ci doar pentru a limita timpul pe care un cititor l-ar petrece căutând.

Din respect pentru Constantin Brâncuși

Am ales să scriu această opinie din respect pentru marele maestru român, dar și pentru că numele menţionate în mesaj, pentru o parte dintre monumente, nu sunt deloc nepotrivite. Se pare că există chiar și mai multe variante.

În link, autorul, încercând să ajute la înţelegerea mai potrivită a celor afirmate, spune: „«Întregul adevăr» a existat însă numai în gândirea artistică şi creativă a lui Brâncuşi şi deci nu-l va găsi nimeni! Dar ne vom apropia de «adevărul» lui Brâncuşi cu cât ştim mai multe despre opera sa. De aceea, am făcut o punere în temă foarte necesară, prin «Fundaţia Tismana» - Gorj. Pentru ca lumea să fie bine informată, am adunat pe site o parte din informaţiile cuprinse în peste 20 de cărţi, monografii şi albume – care au avut ca temă viaţa şi operele lui Brâncuşi –, dar şi informaţiile de pe internet, făcând o listă de legături (linkuri).

În demersul nostru am considerat că cea mai bună documentare au făcut-o oamenii de cultură ai Gorjului, având acces direct atât la documentele Primăriei Târgu Jiu, cât şi la documentele muzeului judeţean sau ale bibliotecilor din Târgu Jiu. Am dat întâietate atât cercetărilor dlui prof. dr. Ion Mocioi, o somitate în materie, care a condus Comitetul de Cultură şi Artă al judeţului Gorj, precum şi cercetătorului dr. ing. Sorin Lory Buliga, care conduce astăzi Centrul de Cultură şi Artă «Constantin Brâncuşi» din Târgu Jiu şi care tratează unitar întregul Ansamblu Monumental «Calea Eroilor» de la Târgu-Jiu”.

Alternative deloc imposibile

„Coloana infinitului” ar putea fi oare avută în vedere în ideea „Coloanei sacrificiului infinit”, sacrificiul milioanelor de eroi (și familiile rămase acasă au avut, de multe ori, un comportament eroic)? „Masa tăcerii” ar putea fi oare avută în vedere în ideea „Mesei apostolilor neamului”? „Poarta sărutului” ar putea fi oare avută în vedere în ideea monumentului „Întregirii neamului”? Deloc imposibil.

Ceea ce a fost, este și va rămâne important este să ignorăm comentariile denigratoare (atât de mult înmulţite în ultimii 34 de ani). Să ne respectăm înaintașii, să participăm cu puterile noastre la sărbătorirea acestora, să vorbim cu copiii și nepoţii noștri despre ei, să contribuim cât putem de mult la sănătatea morală atât de necesară – inclusiv pentru sănătatea fizică a fiecăruia dintre noi și a întregii societăţi românești. Iar pentru doamne și domnișoare, La Mulţi Ani!