Pentru a pătrunde în spiritul francez, vă propunem o incursiune într-una din expoziţiile deschise în Capitală, la Palatul Suţu. Aici sunt surprinse foarte bine întrepătrunderile dintre cultura franceză și cea română, începute la mijlocul veacului al XIX-lea. Realizând o nouă incursiune în patrimoniul Pinacotecii Municipiului București, secţia de artă a Muzeului Municipiului București (MMB) a reunit o selecţie reprezentativă, sub genericul „Între România și Franţa. Un parcurs plastic remarcabil”, care poate fi vizitată până la 29 septembrie 2024.

Expoziţia se deschide cu câteva lucrări ale întemeietorului învăţământului artistic de la noi, Theodor Aman. Continuă cu o serie de tablouri și desene semnate de Nicolae Grigorescu și Ioan Andreescu, al căror traseu profesional a stat, de asemenea, sub semnul iniţierii artistice pe meleagurile Franţei. 

Sculptură și voluptate

Un alt artist care nu doar că a studiat, ci a și locuit o perioadă însemnată din viaţă la Paris a fost Theodor Pallady. Lucrările sale de pictură și grafică nu ar fi putut să lipsească din această selecţie. 

Gheorghe Petrașcu și Ștefan Popescu, călători pasionaţi și inspi­raţi peisagiști, sunt prezenţi cu câteva tablouri realizate în Franţa.

Un spaţiu special a fost dedicat cuplului de colecţionari Elena și Anastase Simu, fondatorii primului muzeu particular bucureștean. Aceștia s-au aflat în relaţii apropiate și au fost portretizaţi în marmură de sculptorul francez Antoine Bourdelle, mentor ori model pentru câţiva dintre sculptorii români. 

În cea de-a doua sală remarcăm câteva peisaje semnate de Kimon Loghi, a căror paletă coloristică creează o emoţie specială privitorului. Tot aici regăsim și arta feminină, reprezentată de Lucia Dem. Bălăcescu și de Cecilia Cuţescu-Storck. 

Pentru a completa acest excurs francofon, până la 24 martie sunt prezente în expoziţie și o serie de sculpturi semnate de Cornel Medrea (1888-1964), precum și documente legate de interferenţele artei franceze cu creaţia sa. Medalionul tematic, cu care suntem de altfel obișnuiţi în evenimentele Pinacotecii Capitalei, este intitulat „Sculptură și voluptate în Parisul interbelic”, prilejuit de comemorarea a șase decenii de la trecerea artistului la cele veșnice. 

Alături de cele trei sculpturi în bronz, „Pubertate”, „Confidenţă” și „Nud șezând”, mai putem vedea un desen pregătitor, precum și un extras din presa vremii și două planșe explicative. Acestea încadrează sculptura lui Medrea între contemporanii săi și în tendinţele epocii în care a fost creată.