Pe baza teoriei conform căreia relaxarea mușchilor faciali folosiți pentru a exprima emoțiile negative reduce intensitatea emoțiilor mai puțin plăcute, cercetătorii au decis să studieze legătura dintre injecțiile cu botox și anxietate.

Cercetătorii au analizat cazuri în care pacienții au utilizat toxină botulinică pentru uz cosmetic, pentru migrenă cronică, spasm ocular, dureri de gât, transpirație excesivă, hipersalivație și pentru combaterea incontinenţei urinare, scrie psychiatryadvisor.com.

Incidența anxietății a fost mai mică la persoanele care au utilizat botoxul pentru uz cosmetic, apoi la persoanele care l-au folosit pentru migrene, spasme oculare și dureri de gât.

Citește și: Depresia, următoarea pandemie a umanităţii?

Oamenii de știință, însă, nu au găsit niciun simptom de anxietate sau evenimente legate de anxietate în grupul persoanelor afectate de sialoree (hipersalivație). Descoperirile seamănă cu un studiu similar privind botoxul și depresia.

Teoria feedbackului facial poate explica rezultatele folosirii botoxului în uz cosmetic, dar și pentru migrenă, spun cercetătorii.

Pentru blefarospasm, botoxul poate avea efectul opus. Injecțiile vizează mușchii folosiți pentru zâmbet. Relaxarea acelor mușchi mărește ochii și, prin urmare, poate provoca apariția siptomelor de anxietate.

Astfel, cercetătorii concluzionează că botoxul este un tratament promițător pentru anxietate.

„Efectul anti-anxietate reprezintă un avantaj față de opțiunile alternative de tratament, deoarece tulburările de anxietate și simptomele asociate sunt o comorbiditate frecventă în indicațiile respective. (...) Deși există tratamente farmacologice și psihoterapeutice eficiente pentru aceste tulburări, este nevoie de opțiuni terapeutice suplimentare, iar botoxul poate fi una dintre ele”, au subliniat cercetătorii.