Acesta este rezultatul unui studiu longitudinal de cohortă desfășurat pe 1.362.548 de persoane din baza de date pentru sănătate din regiunea Stockholm. Subiecţii primiseră un diagnostic de epuizare indusă de stres, de depresie ori ambele în perioada 2012-2013. Analiza a monitorizat pentru aceste persoane diagnosticele de tulburare cognitivă ușoară ori de boală Alzheimer primite în intervalul 2014-2020.

Cei care au primit diagnostic de epuizare indusă de stres (SED) au reprezentat 0,3% din grup, cei cu depresie – 2,9%, iar persoanele cu ambele diagnostice – 0,1%. Pacienţii cu SED ori depresie au avut un risc de boală Alzheimer mai mult decât dublu faţă de cei care nu primseră aceste diagnostice, iar cei care primiseră ambele diagnostice au avut un risc de patru ori mai mare. Doar pacienţii cu depresie în antecedente au prezentat un risc mai mare pentru a dezvolta și un alt tip de demenţă în afara bolii Alzheimer (de peste 2,39 ori).

De asemenea, și riscul de afectare cognitivă ușoară a fost mai mare – de 1,87 de ori la persoanele cu SED, de 2,85 ori la persoanele cu depresie și de 3,87 de ori la persoanele cu ambele probleme.

Studiul, publicat online la 2 octombrie în Alzheimer’s Research and Therapy, a fost finanţat de Institutul Karolinska. Autorii săi sugerează ca viitoare studii să examineze posibilitatea ca depresia și/sau stresul cronic să fie simptome ale demenţei, mai degrabă decât factori de risc pentru aceasta.