Trăim într-o epocă în care afecţiunile cardiace și tulburările mintale, în special depresia, exercită un impact profund asupra calităţii vieţii pacienţilor. Printr-o intervenţie adecvată, care include atât screeningul, cât și tratamentul depresiei și anxietăţii, poate fi redus riscul de suicid și autovătămare. 

Totodată, se pot preveni complicaţiile cardiovasculare, în paralel cu o îmbunătăţire a calităţii vieţii, consideră Mihnea 
Păunescu, medic rezident Psihiatrie. Acesta a participat joi, 26 octombrie, la cea de-a XI-a ediţie a Congresului Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

„Legătura dintre afecţiunile cardiace și tulburările mintale este bidirecţională. Pacienţii cu afecţiuni cardiace prezintă un risc crescut de a dezvolta tulburări de sănătate mintală și, implicit, un risc mai mare de suicid. Simultan, pacienţii diagnosticaţi cu depresie sau anxietate au un risc semnificativ mai mare de a suferi evenimente cardiace majore, completând astfel un cerc vicios ce afectează atât inima, cât și mintea”, a afirmat dr. Mihnea Păunescu.

Gravitatea acestor probleme se reflectă și în statistici: „Suicidul ocupă locul 10 în topul cauzelor de deces în ţările dezvoltate și locul al doilea în rândul persoanelor de sub 35 de ani. În România, rata suicidului este de cinci ori mai mare la bărbaţi, care, în general, aleg metode mai violente [de a-și pune capăt zilelor]”.

Consumul de alcool, factor de risc major în suicid

Pacienţii cu tulburări cardiovasculare asociază și un risc de suicid de trei ori mai mare comparativ cu populaţia generală. „În primul an după un infarct miocardic, pacienţii prezintă un risc semnificativ mai mare de suicid, chiar și în rândul persoanelor fără antecedente psihiatrice”, a subliniat doctorul Păunescu. 

Există mai mulţi factori care pot influenţa riscul de suicid la acești pacienţi. Între aceștia se numără: tentativa de suicid în antecedente, consumul cronic de alcool, lipsa sprijinului psihosocial, divorţul și văduvia, patologiile somatice cronice, istoricul familial de suicid și traumele sau abuzurile din copilărie. 

„Factorii de protecţie sunt valorile personale care se opun suicidului – precum un scop bine definit în viaţă sau credinţele religioase sănătoase –, accesul facil la servicii medicale, căsătoria și mai ales statutul de părinte, relaţiile bune cu familia și prietenii, mediul de viaţă sigur și stabil, precum și îngrijirea unui animal de companie”, a completat medicul.

Screeningul de rutină pentru depresie, esenţial

Identificarea și tratarea timpurie a depresiei și anxietăţii în rândul persoanelor cu afecţiuni cardiace sunt cruciale pentru prevenirea complicaţiilor cardiovasculare și diminuarea riscului de suicid. Asociaţia Americană de Cardiologie recomandă screen­ingul pentru depresie. Acesta poate fi efectuat prin chestionarul PHQ9, care evaluează severitatea simptomelor de depresie și ghidează ulterior intervenţia.

Chestionarul constă în nouă întrebări. Acestea vizează nivelul de interes în activităţi, dispoziţia, somnul, nivelul de energie, apetitul alimentar, sentimentele de vinovăţie sau inutilitate, atenţia și concentrarea, activitatea psihomotorie și gândurile de autovătămare. Alte intervenţii posibile sunt psihoterapia pentru gestionarea anxietăţii, sprijinul psihosocial, mai ales în primul an după un infarct miocardic, și tratamentul antidepresiv atunci când este necesar.

În medicină, universul cunoașterii îmbracă forma infinitului

Manifestarea știinţifică de la Palatul Parlamentului a fost prezidată de prof. dr. Viorel Jinga, rectorul Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol 
Davila” din București (UMFCD). „Acest congres știinţific reprezintă, în întregul său, una dintre cele mai mari manifestări generatoare de idei inovatoare ale unei comunităţi academice puternic ancorate în tot ceea ce înseamnă tradiţie, educaţie, educaţie medicală continuă și performanţă în medicină la cel mai înalt nivel. Sunt convins că și acum, în cadrul celei de-a XI-a ediţii a Congresului, vom avea oportunitatea de a pătrunde și mai mult în fascinantul univers al cunoașterii, care în medicină va îmbrăca întotdeauna forma infinitului”, a declarat prof. dr. Viorel Jinga.

La rândul său, prof. dr. Simona Ruţă, prorector pentru cercetare știinţifică al UMFCD, a subliniat importanţa inovaţiei și a medicinei personalizate: „Congresul aduce în prim-plan medicina personalizată. Cea care traduce subtilele mecanisme moleculare din spatele proceselor patologice în metode inovative de diag­nostic și tratament, adaptate particularităţilor fiecărui pacient. În acest context, Congresul găzduiește și o miniconferinţă a proiectului Alliance4Life. O amplă colaborare între ţările Central și Est-Europene, care facilitează, între altele, contactul cu industria 
biomedicală și farmaceutică internaţională”.

Participare numeroasă și performanţă academică

Potrivit rectorului UMFCD, manifestarea de anul acesta a cuantificat peste 53.000 de participanţi și 1.700 de lectori, membri ai Academiei Române, profesori, conferenţiari, medici, dar și sute de lucrări știinţifice din toată plaja specialităţilor medicale. În cadrul prelegerii susţinute, profesorul Jinga a subliniat performanţele înregistrată de instituţia universitară: 

„Dacă ne raportăm la excelenţă, Universitatea de Medicină și Farmacie «Carol Davila» din București se află astăzi pe primul loc între universităţile din ţară și în primele 830 de universităţi din lume în clasamentul University Ranking by Academic Performance, în primele 1.000 de universităţi din lume în clasamentul Times Higher Education și în primele 150 de universităţi din lume în domeniul medical sciences”.

Mai mult respect pentru corpul medical

La ceremonie a participat și prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii. Acesta și-a exprimat speranţa că universităţile de medicină și farmacie vor forma un corp medical respectat de societate. 

„Să dea Dumnezeu ca evoluţia universităţilor de medicină și farmacie din România, modul în care își organizează activitatea de educaţie profesională, cea de cercetare și de dezvoltare să formeze corpul medical, încât să existe încredere și respect în societate pentru profesioniștii care își fac datoria zi de zi”, a afirmat ministrul.

Potrivit oficialului din Sănătate, medicii participă la manifestări știinţifice pentru perfecţionare profesională, în interesul pacienţilor: „Cred că semnalul foarte puternic pe care putem să-l dăm (...) este cel legat de faptul că suntem profesioniști, ne facem datoria, iar manifestările știinţifice la care participăm sau pe care le organizăm sunt făcute pentru perfecţionare profesională, în interesul pacienţilor din România”.