Newsflash
Interviuri

Dr. Roxana Viașu: „Toţi suntem întâi pacienţi, apoi medici”

de Dr. Roxana Dumitriu-Stan - mai 28 2021
Dr. Roxana Viașu: „Toţi suntem întâi pacienţi, apoi medici”

Secretul unei relaţionări eficiente între medic și pacient este buna comunicare dintre cei doi, iar aceasta nu se poate realiza dacă pacientul nu se simte în largul lui, spune dr. Roxana Viașu.

Roxana Viașu este medic specialist Obstetrică-Ginecologie și își desfășoară activitatea în cadrul Institutului Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon”, București.

IMG_1040

Ce v-a atras la această specialitate?

Încă din copilărie am visat să devin medic, să îmbrac „halatul alb cu super puteri”, să vindec, să alin dureri și să aduc bucurii. Primii mei mentori au fost chiar părinţii mei, care mi-au insuflat această pasiune pentru arta vindecării.

Ginecologia este una dintre cele mai solicitante specialităţi, nu poţi lucra după un program, însă nașterea, odată ce ai asistat la ea, te face dependent.

Eu așa am simţit și am devenit dependentă de această bucurie imensă pe care le-o ofer și pacientelor mele, familiilor care își lasă cu încredere pruncul în mâinile mele.

Este o mare onoare și o foarte mare responsabilitate. Sunt și momente grele, și nu mă refer la epuizare fizică, ci la cazurile delicate, dar satisfacţiile îţi aduc împlinire, îţi dau puterea să treci peste greutăţi și să lupţi pentru următoarea victorie.

Care sunt patologiile pe care le întâlniţi cel mai frecvent în practica dvs.?

Exceptând ramura obstetricală a specialităţii, prin natura locului de muncă aș putea menţiona manifestările menopauzei. Acuzele cele mai frecvente sunt cele date de atrofia vulvo-vaginală, senzaţia de uscăciune vaginală, scăderea libidoului și dispareunia.

Toate acestea afectând viaţa de cuplu. Pe de altă parte, din păcate, discutăm despre patologia cervicală: displaziile cervicale, cauzate de HPV. De asemenea, nu pot trece cu vederea patologia uterină, sângerarea vaginală dată de fibroamele uterine, polipii uterini, hiperplaziile endometriale, toate necesitând evaluare periodică.

Protecţie parţială contra HPV

Cât de des ar trebui ca pacientele să efectueze o evaluare ginecologică?
Recomand cel puţin o dată pe an. Un consult de rutină anual implică anamneza, examenul clinic, general și local (senologic și ginecologic), recoltare test Papanicolau și ecografie transvaginală.

Ce opţiuni de tratament există în cazul pacientelor care prezintă o leziune de tipul LSIL/ASCUS?

În cazul citologiei LSIL, se recomandă genotiparea HPV. În lipsa acesteia, dar cu modificare PAP LSIL, se indică colposcopia. În cazul citologiei ASCUS, HPV pozitiv, se recomandă colposcopia.

Odată ce colposcopia este sugestivă pentru o leziune de grad înalt, cu examen HP CIN 2/3 se recomandă excizia sau ablaţia, cu excepţia gravidelor și a femeilor tinere.

Infecţia cu HPV se poate vindeca?

Da, se poate vindeca. Papilomavirusul uman este un agent patogen transmis pe cale sexuală sau prin alt tip de contact intim direct ce implică contact al pielii, prin atingerea acesteia cu regiunea contaminată, care determină boala anogenitală și orofaringiană, atât la bărbaţi, cât și la femei.

Este o infecţie virală care determină leziuni ale pielii sau mucoaselor. Infectarea prin contact sexual se produce chiar dacă nu este un contact penetrant.

Se produce infectarea colului uterin, a tegumentului din zona genitală externă, sau alte regiuni expuse contactului direct cu pielea persoanei infectate. Orice persoană activă sexual este expusă riscului de infectare, iar folosirea prezervativului oferă o protecţie parţială.

Sistemul imunitar, aliatul în HPV

Care sunt principalii factori care predispun pacientele la această infecţie?

Ca factori de risc putem enumera: numărul partenerilor sexuali – cu cât numărul partenerilor sexuali este mai mare, cu atât probabilitatea de a contracta o infecţie HPV este mai mare; vârsta – condiloamele genitale apar de regulă la adolescenţi și la persoane tinere; o imunitate scăzută – sistemul imun joacă un rol esenţial în lupta organismului cu acest virus; leziunile pielii – micile leziuni, zgârieturi, răni localizate la suprafaţa pielii expun mai mult la contractarea acestei infecţii; contactul personal – atingerea leziunilor (negilor) sau atingerea suprafeţelor care au fost în contact cu leziuni determinate de infecţia cu HPV (atingerea prosoapelor folosite de persoane cu negi, folosirea piscinelor sau bazinelor de înot).

Există semne și simptome specifice infecţiei?

De cele mai multe ori, infecţia cu HPV nu determină semne sau simptome, considerându-se că până la trei sferturi dintre femeile active sexual se pot infecta la un moment dat cu HPV, însă infecţia poate fi învinsă de un sistem imunitar puternic.

Vaccinarea împotriva HPV este eficientă în prevenţia bolilor cervicale, inclusiv a neoplaziei intraepiteliale cervicale – CIN 2 sau 3 – și a adenocarcinomului, fiind indicată atât la fete/femei, cât și la băieţi/bărbaţi, începând cu vârsta de 9 ani.

Conduita terapeutică în sarcină

Care este conduita în cazul pacientelor însărcinate care asociază infecţie cu HPV?

Modificările de col din sarcină sunt situaţii delicate și conduita terapeutică trebuie individualizată. Factorii care se iau în considerare sunt: gradul de severitate al displaziei, vârsta gestaţională, dorinţa pacientei după consilierea acesteia cu explicarea riscurilor fiecărei decizii.

Conduita trebuie să fie una conservatoare în cazul pacientelor cu modificări minore ale rezultatului Papanicolau. O situaţie particulară este infecţia cu tulpinile 6 și 11, care determină condilomatoză vulvo-vaginală; în această situaţie se poate indica operaţia cezariană dacă infecţia este extinsă în momentul debutului de travaliu.

Ce recomandări există pentru pacientele aflate la menopauză?

Recomand continuarea consultului anual, la care adăugăm investigaţiile suplimentare pentru screeningul cancerului mamar – ecografie mamară și mamografie.

Riscul afecţiunilor oncologice crește odată cu vârsta, astfel încât în această perioadă a vieţii, focusul se îndreaptă către depistarea precoce a manifestărilor acestor patologii. În acest sens, sfătuiesc pacientele să îi semnaleze medicului orice modificare atipică nou apărută.

Care este secretul în relaţia medic-pacient?

În cazul meu nu e un secret, ci o dorinţă enormă de a ajuta pacientul, multă încredere și pasiune pentru ceea ce fac. Iar pacientul simte emoţia, implicarea sau lipsa acestora. Toţi suntem întâi pacienţi, apoi medici. Eu am învăţat din experienţa trăită de mine ca pacient și am aplicat ceea ce am învăţat de la mentorii mei.

Un lucru este cert: trebuie să fii tu sincer, deschis – halatul alb nu este o mantie de superioritate. Pacientul trebuie să se simtă în siguranţă, liber să se exprime, discutăm totuși despre lucruri intime în această specialitate.

Secretul unei relaţionări eficiente între medic și pacient este buna comunicare dintre cei doi. În același timp, este important ca medicul ginecolog să cunoască întregul istoric al pacientei, tocmai pentru a anticipa eventuale afecţiuni ale aparatului genital ce pot apărea în timp.

De asemenea, relaţia dintre pacient și medic este construită pe încredere și umanitate. Este important ca noi, medicii, să ne păstrăm umanitatea și să ne exercităm profesia cu scopul de a face bine.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe