Tinerii rezidenţi sau specialiști în Gastroenterologie au avut ocazia să practice diverse investigaţii și să rezolve mai multe cazuri medicale în cadrul ediţiei de anul acesta a workshopului internaţional Digestive Endoscopy.
Peste 200 de participanţi, sesiuni știinţifice și hands-on, o competiţie adresată tinerilor gastroenterologi, patru sesiuni live endoscopy, nouă invitaţi speciali, 23 de lucrări prezentate în plen și opt studii de caz au dat substanţă teoretică și practică workshopului internaţional Digestive Endoscopy. Reuniunea medicală a avut loc între 14 și 16 septembrie, la Cluj-Napoca. Ediţia de anul acesta, cea de-a 14-a, a debutat cu o sesiune de hands-on, în care tinerii rezidenţi și specialiști au avut ocazia să-și pună în evidenţă abilităţile tehnice însușite pe anumite manechine, dedicate endoscopiei, colonoscopiei, gastroscopiei, manechine pentru ERCP (colangiopancreatografie endoscopică retrogradă), prin care se extrage calculul de pe canalul coledoc.
„Înainte, în sesiunile hands-on, făceam procedurile pe anumite organe, aveam un stomac de porc. (...) Pe el puteam face proceduri, pentru că procedura înseamnă și diagnostic, dar și intervenţional sau endoscopia de tratament, se opreau sângerări, se rezecta un polip... Ne dorim ca, pe viitor, să îmbunătăţim aceste manechine și să aplicăm și alte metode de endoscopie, mai ales intervenţională, cum este eco-endoscopia intervenţională și diagnostică”, a declarat prof. dr. Alina Tanţău. Ea a adăugat că, atunci când vine vorba de practică, trei-patru ore nu sunt suficiente. În opinia sa, este nevoie de trei-patru zile de exerciţiu, urmate de practică la patul bolnavului.
În timpul pregătirii, practica începe pe un mic simulator, un computer care simulează colonoscopia, endoscopia, simulează anumite cazuri care trebuie rezolvate. Apoi, în unele centre, tinerii exersează pe manechine care construiesc corpul uman, iar în alte centre, practica se face pe animale, pentru ca în final să ajungă la pacienţi. „Or, ca să ai tot acest sistem este nevoie de foarte mulţi bani, de accesare de fonduri europene. Numai așa ajungi să ai simulatoare, manechine... Ar fi ideal ca toate universităţile de medicină să le aibă. Suntem limitaţi financiar, acesta este adevărul. Și asta, în condiţiile în care rezidenţii trebuie să practice. În workshopul din acest septembrie 2023 am avut 40 de participanţi în fiecare zi, împărţiţi în două secţiuni. Înscrierile s-au terminat în zece minute”, a conchis specialista.
Printre noutăţile abordate în cadrul workshopului se numără și rolul inteligenţei artificiale (IA) și al roboţilor în endoscopia digestivă și în colonoscopie. „IA te face mai atent, te obligă să lucrezi liniștit, concentrat”, a punctat prof. dr. Marcel Tanţău, directorul evenimentului știinţific. Un alt subiect a vizat dezbaterea unor cazuri de boli pierdute din vedere, cum este porfiria. „Când veneam la clinică, realmente erau cazuri multe, ne putem uita în arhiva Institutului Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” din Cluj-Napoca” (IRGH), le reluăm acum, le rediagnosticăm, schimbăm conduita unor pacienţi”, a completat specialistul.
Alte subiecte discutate în cadrul workshopului au fost noua nomenclatură a steatozei hepatice și tromboelastografia pentru evaluarea pacienţilor cu ciroză. Un alt subiect abordat au fost hepatitele alcoolice severe: biopsia hepatică rămâne cea mai bună metodă pentru cazurile în care sunt dubii în punerea diagnosticului; această investigaţie este utilă și în cazurile în care scorurile nu coincid, ajutând să se determine care pacienţi au nevoie de tratament și care nu; în cazul scorurilor discordante, este bine ca pacienţii să fie trimiși spre un centru terţiar.
Dorinţa mea este să implicăm tot mai mult și spitalele non-universitare în acest gen de manifestări știinţifice. Medicina românească prea s-a concentrat spre centrele universitare, cercetarea și activitatea medicală trebuind să fie difuze, în toată ţara. (Prof. dr. Marcel Tanţău)
Alte subiecte au fost managementul intervenţional al trombozelor venoase acute portale la pacienţi cu ciroze sau provocări ale rejectului de grefă hepatică în timpul gravidităţii. La această temă, dr. Livia Munteanu a prezentat cazul unei paciente pe care a urmărit-o de la vârsta de 16 ani, diagnosticată cu ciroză hepatică; începe tratamentul cu Everolimus și Tacrolimus, dezvoltă două sarcini neplanificate, a doua la 30 de ani. În ambele cazuri nu a vrut să renunţe la ele. Este monitorizată de obstetrician și hepatolog, iar ambele fetiţe se dezvoltă normal. Tratamentul ei este însă îngreunat, deoarece este dificil să obţii Everolimus compensat. La recentul control din 2023, transaminazele sunt ușor crescute și fac din pacientă o candidată sigură la un nou transplant hepatic.
Ziua de vineri, 15 septembrie, a fost dedicată sesiunilor endoscopice live, care au fost extrem de numeroase. În prezent, endoscopia poate să rezolve cancere incipiente, situate la nivelul mucoasei, prin schimbarea modului în care au loc rezecţiile: „Aici este și intenţia mea de a pregăti endoscopiști care să-și dedice abilităţile în această direcţie. E o activitate tehnică mai complicată, seamănă un pic cu gestul chirurgical, cere concentrare și acordare de timp unei proceduri, durează două-trei ore, nu mai sunt cinci-zece minute de endoscopie. Am consolidat și ideea folosirii tuturor modalităţilor de vizualizare, atât radiologic, cât și ultrasonografic, pentru a face intervenţii”, a precizat prof. dr. Marcel Tanţău. 
În aceste situaţii, eco-endoscopia terapeutică poate să aducă un plus semnificativ în activitatea gastroenterologilor, a adăugat acesta: „În endoscoapele noastre putem introduce un al doilea endoscop, care intră pe căile biliare sau pe pancreas. Putem acum rezolva cazuri pe care nu le puteam rezolva cu ani în urmă. Chirurgia endoscopică, cu rezecţii pentru Zencker, pentru POEM, pentru acalazie, toate ne sunt la îndemână, unele tehnici ajungând la maturitate deja”.
Alt subiect pe care directorul workshopului l-a adus în discuţie s-a referirit la importanţa medicilor de familie în diagnosticarea pacienţilor: „Ceea ce aţi văzut aici are un început în medicul de familie, pe care noi l-am cam pierdut pe drum. Trebuie să-l recuperăm. În medicul de familie e legătura noastră cu pacientul, el este mâna întinsă spre patologii”.
În acest context, el a menţionat și existenţa unor lacune în sistemul medical românesc: „Sistemul nostru medical șchioapătă, are lacune pe care trebuie să le remediem din mers. România are nevoie, foarte rapid, de o strategie sanitară, pentru a ne regrupa și reașeza, nevoile pacientului primând. Sistemul nostru medical are o structură precară, trebuie să o resuscităm; fără o strategie nu vom putea face nimic”. Referitor la eveniment, prof. dr. Marcel Tanţău și-a exprimat bucuria că acesta are continuitate. „Ce mă bucură cel mai mult este faptul că reușim să organizăm workshopul an de an. Sigur, noutăţi majore nu prea sunt, dar ce ne bucură este că luăm Gastroenterologia ca întreg, ceea ce ne dă speranţe ca, din toamna aceasta, transplanturile hepatice să devină realitate la IRGH”.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
