Pe de altă parte, apar tot mai multe informaţii despre modalităţile în care inteligenţa artificială ar putea ajuta la gestionarea anumitor afecţiuni psihiatrice.

Despre inteligenţa artificială (AI) se vorbește deja de mult timp, iar despre utilizarea ei în diferite arii medicale cu atât mai mult. Subiectul a fost amplu dezbătut și la Zilele Medicale și Știinţifice ale Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” din București. Reuniunea știinţifică a avut loc în perioada 4-9 martie, în Capitală, la ea participând aproximativ 700 de persoane.

Potrivit dr. Floris Petru Iliuţă, AI poate contribui la redefinirea diagnosticului și la o mai bună înţelegere a bolilor mintale. Cu ajutorul tehnologiilor pe bază de AI ar putea fi dezvoltate instrumente de screening mai bune, dar și modele de evaluare a riscului, a predispoziţiei sau a posibilităţii dezvoltării unei tulburări mintale.

Gestionarea anxietăţii și depresiei

Proiecte precum mindLAMP și BiAffect sunt deja utilizate pentru monitorizarea pacienţilor psihiatrici. MindLAMP este o aplicaţie care utilizează smartphone-urile și senzorii încorporaţi pentru a înţelege experienţele oamenilor cu boli mintale. Ea contribuie la conturarea unui prognostic privind recuperarea pacienţilor prin colectarea de sondaje, teste cognitive, coordonate GPS și a informaţiilor despre starea de sănătate fizică a acestor persoane. BiAffect utilizează algoritmi de învăţare automată și metadate de tastatură, precum variabilitatea în dinamica testării sau erorile și pauzele în mesajele utilizatorilor, pentru a prezice episoadele maniacale și depresive la persoanele cu tulburare bipolară.

Chatboturile au început și ele să fie utilizate în gestionarea afecţiunilor psihiatrice. Woebot și Tess sunt deja folosite pentru gestionarea anxietăţii și depresiei, a arătat doctorul Iliuţă. Woebot este bazat pe abordarea cognitivă și s-a dovedit util în reducerea simptomelor de depresie și anxietate. Folosește conversaţii prietenoase pentru a ajuta utilizatorii să-și exploreze și să-și înţeleagă simptomele de anxietate. Woebot ghidează utilizatorii prin exerciţii de identificare a gândurilor raţionale și distorsionate. Utilizând tehnici de expunere treptată, chatbot-ul oferă alternative mai sănătoase și mai realiste pentru diminuarea anxietăţii pe termen lung. Folosind principiile terapiei cognitiv-comportamentale, Tess îi ajută pe utilizatori să înţeleagă și să identifice gândurile și comportamentele care contribuie la anxietatea lor. Aplicaţia le pune la dispoziţie și principii de mindfulness, dar și metode de gestionare a stresului.

Metodă terapeutică nouă

Cercetători de la University College London și King’s College London au pus bazele unei terapii care s-a dovedit utilă în gestionarea tulburărilor psihotice – terapia AVATAR. Pacienţii cu tulburări psihotice intră în dialog cu o reprezentare vizuală și auditivă a vocii persecutorii pe care o aud. 

Abuzul și intimidarea asupra pacientului sunt injectate treptat în relaţii de dominanţă, coerciţie și control, cristalizându-se în frică, rușine și neputinţă, a explicat dr. Floris Petru Iliuţă în lucrarea sa. Scopul terapiei este de a permite persoanei să-și construiască sau reconstruiască un sentiment de putere, control și respect de sine, punând în aplicare noi moduri de relaţionare socială pe care le poate integra ulterior în viaţa de zi cu zi. Cercetătorii britanici au testat eficienţa metodei în cadrul unor studii pe subiecţi complianţi la tratament. Au fost constatate astfel reduceri rapide și substanţiale în frecvenţa halucinaţiilor auditive.

Umorul negru, un predictor al tulburărilor mintale?

Fenomen complex, umorul negru este deseori utilizat ca mecanism de coping pentru situaţiile dificile. Uneori însă, el poate fi și un semnal al existenţei unor tulburări mintale.

Psihologul Craig Anderson și colegii săi de la Universitatea Iowa au dorit să examineze legătura dintre predilecţia pentru umorul negru și personalităţile întunecate. Pentru a studia* această supoziţie, ei au realizat o serie de experimente bazate pe sondaje care s-au concentrat pe șapte trăsături întunecate ale personalităţii. Patru dintre trăsăturile avute în vedere sunt denumite de psihologi „tetrada întunecată”, a explicat dr. Radu Mihail Lăcău. Este vorba despre narcisism, machiavelism, psihopatie și sadism. 

Șase dintre cele șapte trăsături (mai puţin narcisismul) au fost asociate cu tendinţa de a găsi amuzament în conţinut media considerat tradiţional ca fiind violent sau tabu. În același timp, persoanele cu trăsături de personalitate aparţinând tetradei întunecate au catalogat umorul negru drept amuzant, cercetătorii constatând, totodată, că aceștia folosesc frecvent stilurile de umor agresiv, întunecat sau autodistructiv.

Deși preferinţa pentru umor negru nu pare să fie considerată direct un simptom al problemelor mintale, ea este asociată cu anumite trăsături de personalitate care pot avea predispoziţie spre unele patologii, a precizat doctorul Lăcău. Astfel, anumite forme ale umorului negru (cinism, ironie) au fost asociate cu niveluri mai ridicate de distress emoţional și o predispoziţie la depresie. În plus, potrivit unui studiu apărut în Journal of Alzheimer’s Disease, unorul negru poate fi un semn al demenţei. 

Cercetarea a urmărit preferinţele umoristice la persoanele cu această patologie. Rezultatele obţinute au arătat că apetenţa pentru umorul satiric sau absurd apare cu aproximativ nouă ani înainte de simptomele tipice de demenţă, la persoane cărora anterior nu le plăceau aceste tipuri de umor. În plus, după diagnosticare, mulţi pacienţi au dezvoltat un obicei distinctiv de a râde la lucruri „negre” sau inadecvate, a conchis medicul citat.

* https://psycnet.apa.org/doiLanding?doi=10.1037%2Fppm0000296