Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Ars longa, vita brevis

Viața Medicală
Prof. dr. Vladimir BELIŞ joi, 15 septembrie 2011

   Nu întotdeauna contemporanii oamenilor de valoare realizează, încă din timpul vieţii acestora, semnificaţia unei vieţi închinate exclusiv binelui celor din jur. Cuvintele ocazionale rostite atunci când aceştia dispar se pierd pe măsură ce timpul trece. Istoria medicinii rămâne să memoreze în scrieri viaţa şi faptele personalităţilor ce marchează evoluţia acestei vechi îndeletniciri.

   În prima zi din toamna acestui an, am aflat cu inima strânsă dispariţia colegului meu de an, profesorul Alexandru Pesamosca. Chiar dacă toţi ştiau că sfârşitul se apropie, parcă nu ne venea să ne gândim la acest moment, mai ales că cei de aceeaşi vârstă cu el evită să stăruie prea mult cu gândul asupra inevitabilului.

   Plecarea dintre noi a profesorului Alexandru Pesamosca (a lui Pesi, cum îi spuneam noi) obligă la unele reflecţii, în primul rând fiindcă cred că astfel de oameni sunt rarităţi în zilele noastre.

   Când se hotărăşte să păşească în această profesie, orice tânăr se gândeşte la cel puţin trei motive pentru care ar merita această alegere; am să le enumăr (din păcate) în ordinea inversă decât cea care stă azi la baza acestei opţiuni: vocaţia, poziţia socială, avantajele materiale. O spun cu amărăciune, fiindcă nu acestea sunt preceptele învăţate de la profesorii noştri. Dar ceea ce pot spune cu certitudine este că profesorul Pesamosca a fost animat, de-a lungul îndelungatei sale cariere, exclusiv de dorinţa de a-şi consacra întreaga pricepere şi putere de muncă sănătăţii şi îngrijirii micilor săi pacienţi.

   Evident că încă din studenţie, dar mai ales în timpul activităţii profesionale, orice medic este obişnuit cu lungile ore petrecute în spital la căpătâiul bolnavilor (mai cu seamă în timpul orelor de gardă), dar câţi dintre noi rămân în spital întreaga viaţă, consacrându-se exclusiv profesiei? Căci exclusiv profesiei şi-a consacrat viaţa acest om pentru care nici viaţa de familie nu l-a putut îndepărta de unicul scop pentru care a trăit.

   Şi ce a făcut profesorul pe parcursul a peste jumătate de veac – sunt adevărate minuni. Îmi amintesc că în urmă cu mulţi ani, într-o şedinţă ce avea loc în aula Academiei Române (pe atunci şedinţele Academiei de Ştiinţe Medicale se desfăşurau sub conducerea academicianului Ştefan Milcu, în aula Academiei), profesorul Pesamosca a prezentat în imagini unele din aceste minuni, realizate de mâinile sale de desăvârşit chirurg: gravele malformaţii faciale (buză de iepure, gură de lup), severe malformaţii de membre erau prezentate înainte şi după intervenţie. Nu-ţi venea să crezi că aceste defecte puteau fi remediate într-un mod desăvârşit, transformând un invalid într-o fiinţă aproape normală. Stăteam toţi în admiraţia acestor perfecte realizări de tehnică chirurgicală şi, în timp ce imaginile se succedau, un coleg, chirurg şi el, mi-a şoptit: „Cred că degeaba am făcut chirurgie“.

   A muri sărac, într-o biată cămăruţă de spital, ultimul refugiu al unui mare om, este azi un lucru inimaginabil şi trist. Când l-am numit „un mare om“, m-am gândit nu numai la talentul său de chirurg, ci şi la o bunătate comportamentală, din păcate din ce în ce mai rar întâlnită în zilele noastre; aproape că îmi vine să spun că a aparţinut unei alte lumi, către care, iată, se îndreaptă acum.

   Întreaga viaţă a profesorului Pesamosca ar trebui să rămână o pildă vie pentru viitoarele generaţii de medici. N-ar trebui să înceteze nicicând aducerile aminte, mai ales din partea foştilor săi elevi şi colaboratori, asupra faptelor şi realizărilor profesionale ale acestui desăvârşit chirurg, niciodată interesat de vreun profit material, mereu cu zâmbetul pe buze, dar neobosit în munca de zi cu zi şi noapte de noapte, lângă patul micilor săi pacienţi.

   Memoria sa va rămâne vie în mintea, dar mai ales în inima colegilor lui de aceeaşi generaţie. Fie ca Dumnezeu, în sfârşit, să-l odihnească.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.