Acasă » ACTUALITATE » OPINII
Componenta emoțională a bolii
Demostene ŞOFRON
vineri, 10 martie 2017
UMF
„Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu fundația
„Cry fot Help” și Asociația Balint au organizat un curs de
perfecționare axat pe noutăți în psihosomatică. Evenimentul s-a
desfășurat la Miercurea Ciuc la data de 18 februarie și a fost
onorat de peste 50 de specialiști din țară.
Profesorul
Frecska Ede (Catedra de psihiatrie, UMF Debrecen, Ungaria) a fost
unul din invitații evenimentului științific. Psihiatru atipic,
pasionat de antropologie, acesta a ales să vorbească despre
alimentație, despre flora microbiană și despre felul în care
aceasta influențează sistemul nervos central. Prezentarea sa a
constituit o analiză a evoluției obiceiurilor alimentare ale
speciei umane comparativ cu alte specii animale, ilustrând mutațiile
produse de-a lungul secolelor, pledând totodată pentru menținerea
diversității hranei și pentru evitarea excluderilor dietetice fără
o motivație științifică. Au fost prezentate date despre
compoziția și funcția microbiomului, insistându-se asupra
efectelor locale din lumenul și peretele intestinal și pe efectele
asupra sistemului nervos central. În ultimul timp, mai multe studii
au arătat legătura dintre bolile nervoase – precum Parkinson –,
tulburările psihice – cum este autismul – și starea de sănătate
a tubului digestiv.
Profesorul
Dan L. Dumitrașcu din Cluj-Napoca și-a început prezentarea cu o
introducere în psihosomatică, incluzând o definiție a acesteia,
istoricul și situația actuală în Europa. De asemenea, s-a
accentuat rolul modelului biopsihosocial de boală în abordarea
psihosomatică a pacienților. Profesorul Dumitrașcu a pledat pentru
abordarea pacientului dintr-o perspectivă holistică, integrativă,
în care corpul și viața afectivă se află în strânsă legătură,
spre deosebire de modelul clasic biomedical, care tratează separat
aceste două componente ale fiecărui organism. În continuare,
acesta a abordat subiectul tulburărilor funcționale digestive din
perspectiva gastroenterologică. S-a vorbit despre definițiile și
schimbările aduse de lucrările comitetelor de lucru Roma IV, mai
ales cele privitoare la intestinul iritabil și la durerea abdominală
mediată central. Prezentarea a inclus și date obținute de autor în
colaborare cu echipe de cercetători din străinătate, privind
diferențele interculturale dintre pacienții cu intestin iritabil
din România și din alte țări.
Dr.
Veress Albert și-a îndreptat atenția spre abordarea balintiană a
bolilor psihosomatice, respectiv rolul și importanța metodei Balint
în prevenirea sindromului de burnout. S-a vorbit despre umanizarea
relației medic–pacient și despre abordarea holistică a
pacientului în cadrul unei medicini psihosomatice. Terapia în sine
debutează odată cu punerea și stabilirea unui diagnostic precis,
iar pentru asta trebuie scoase la suprafață adevăratele cauze ale
suferinței. Se apelează la un grup de dezbatere de caz – grupul
Balint –, alocentric, focalizat asupra bolnavului, în centrul
atenției aflându-se transferurile emoționale ale celor suferinzi.
Tot în cadrul acestor discuții a fost evidențiat rolul
antidepresivelor în prevenirea suicidului.
