Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Cum alegem medicul dentist

     Stomatologia are, în România, câteva particularități derivate din condițiile economice, legislative, sociale și profesionale specifice. Desigur, integrarea europeană a indus schimbări notabile în domeniu, dar oportunitatea apartenenței la Uniunea Europeană nu a reușit să aducă până acum toate adaptările la piața europeană de servicii medicale stomatologice. Inițierea relației dintre pacient și medicul dentist și menținerea acesteia se desfășoară în modalități specifice. O analiză a felului în care este inițiată relația pacientului cu medicul stomatolog curant este necesară și oferă o mai bună înțelegere a relațiilor derulate pe piața serviciilor de medicină dentară.
     Inițierea unei relații pacient–medic poate fi de tip administrativ sau liberal (privat), ambele forme având implicit consecințe juridice și medico-legale. Inițierea de tip administrativ are loc atunci când pacientul este obligat să se prezinte într-un anumit serviciu și respectiv la un anumit medic, în vederea derulării unui act medical cu caracter contractual. Acestea sunt serviciile medicale oferite prin sistemul de asigurări sociale de sănătate. În aceste cazuri, pacientul nu are posibilitatea să aleagă în mod liber medicul curant sau are posibilități foarte restrânse.
     Inițierea de tip liberal se declanșează ori de câte ori un pacient apelează la un anumit serviciu medical și la un anumit medic, în funcție de opțiunea pacientului, fără constrângeri administrative și/sau contractuale. Cu alte cuvinte, pacientul se duce la medicul pe care îl alege și atunci când dorește el. Astfel de situații sunt caracteristice serviciilor de medicină dentară și cazurilor în care pacientul optează pentru servicii medicale private. Din acest punct de vedere, este de reținut diferența de fond care există între medicul dentist și medicul de familie. Pacientul își poate alege medicul de familie, dar opțiunea lui este condiționată de îndeplinirea unor protocoale bine reglementate. Schimbarea medicului de familie este de asemenea reglementată și însoțită de demersuri administrative. La medicul dentist, alegerea cât și renunțarea sunt simple, formale, fără proceduri speciale. Medicul dentist trebuie să aplice un demers specific dacă nu mai poate sau nu mai dorește să primească un anumit pacient. Așadar, în serviciile de medicină dentară pacienții își aleg medicul la care doresc să apeleze pentru serviciile medicale de specialitate.
     Doar pacienții își pot alege medicii sau pot și medicii să-și aleagă pacienții? Pe piața de servicii medicale din România este bine reprezentat și fenomenul invers, prin care medicii țintesc o anumită categorie de pacienții și fac apoi o selecție a acestora. Mijloacele de acțiune sunt reclama și publicitatea. Evident, aceste metode sunt interzise de toate codurile deontologice ale medicilor din lume. De ce fenomenul persistă? Pentru că interdicția este de iure și nu de facto. Nu există încă pârghiile necesare pentru stoparea fenomenului. Legea dă dreptul și conferă obligația reglementării regimului de publicitate în medicină autorităților profesionale pentru a putea fi controlat acest fenomen, respectiv colegiilor medicilor.
     Pacienții nu sesizează anormalul în aceste situații și reacționează ca la orice reclamă comercială, normal, previzibil. Adică asimilează serviciile medicale în categoria unor servicii și relații comerciale. Și iarăși vin codurile deontologice din Europa și din lume, ce precizează că acordarea serviciilor medicale nu trebuie efectuată în sistem comercial. Codul deontologic al medicilor dentiști din România nu face excepție și incriminează ca abateri disciplinare atât publicitatea, cât și prestarea serviciului medical în sistem comercial.
     Aparent este în ordine, dar realitatea demonstrează că lucrurile stau altfel. Atribuția legală este încorsetată de alte bariere legislative, până acum insurmontabile. Autoritatea Colegiului Medicilor Dentiști din România (CMDR) asupra societăților comerciale, care au ca obiect unic de activitate furnizarea de servicii medicale stomatologice, este extrem de limitată, practic inexistentă. Aplicarea Legii nr. 21 din 1996 republicată (Legea concurenței), ce încadrează activitatea serviciilor medicale prin asimilarea cabinetelor dentare în categoria întreprinderilor cu activitate economică (art. 2), restrânge mult posibilitatea de intervenție a autorității profesionale din medicina dentară.
     Un studiu efectuat în colaborare cu Institutul Român pentru Evaluare și Strategie asupra populației urbane a demonstrat că pacienții aleg medicul pe baza experienței personale și a recomandărilor din partea persoanelor de încredere în proporție de peste 60%. Este de remarcat că 80% din respondenți au declarat că au un medic stomatolog la care se duc constant în caz de nevoie și 84% din ei au recomandat un medic dentist unor terți. Doar 6% din populația urbană renunță ușor la un medic și schimbă frecvent medicul ales. Rezultatele arată că 37% din pacienți merg la dentist pentru durere și 31% merg pentru control periodic.
     Atunci, ce rost mai are reclama? Publicitatea îi vizează în primul rând pe cei indeciși. Însă o publicitate agresivă vizează și reorientarea pacienților spre un nou medic, folosind pentru aceasta promisiuni neconforme cu realitatea. Din nefericire, pacienții români nu au de unde ști că reclama medicală este prohibită și sunt vulnerabili la aceasta din cauza confuziei unui serviciu medical cu un serviciu comercial. Medicii care folosesc reclama și publicitatea în mod abuziv, induc chiar ei în rândurile pacienților percepția greșită că serviciul medical este unul comercial. Ulterior, acești medici devin ținta unor reclamații și revendicări cu evidentă tentă comercială. Pacientul trebuie să aibă discernământul necesar pentru a alege în mod rațional și argumentat un medic și nu trebuie să dea curs reclamelor. Prețurile anunțate prin reclame sunt o procedură ilegală, la care pacientul nu trebuie să răspundă cu naivitate. Așa cum arătam mai sus, pentru medicina dentară din România stabilirea unor onorarii minimale decente, raportate la costurile reale, este considerată o măsură anticoncurențială.
     Acest fenomen al inițierii relației pacient–medic de tip liberal este cvasigenerală din următoarele motive: serviciile medicale stomatologice sunt aproape exclusiv private, ponderea serviciilor stomatologice acordate prin casele de asigurări de sănătate județene este neglijabilă (aproximativ valoarea unui singur euro per cetățean pentru un an de zile), cabinetele școlare sunt foarte puține și insuficiente, cabinetele care deservesc servicii sau firme sunt de asemenea extrem de puține, intervențiile stomatologice cu caracter preventiv sunt asimilate serviciilor decontate prin casele de asigurări de sănătate teritoriale și nu prin programe naționale de sănătate orală. Ca urmare, pacienții plătesc direct și integral onorariile pentru servicii stomatologice direct la furnizorul de servicii, așa că este normal că vor să aleagă la cine vor să plătească. Acest aspect reflectă accesibilitatea aparent largă, dar în realitate limitată la serviciile stomatologice.
     Studiul amintit mai sus a demonstrat că doar 9% din cei întrebați apreciază că populația are acces la servicii de stomatologie în mare măsură, iar 65% au declarat că accesibilitatea la aceste servicii este redusă. Dreptul pacienților la a doua opinie medicală este rareori folosit și dificultatea de a alege un medic considerat bun și competent nu este ușoară. Nu întotdeauna libertatea de a alege constituie un avantaj.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.