Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

De ce avem nevoie de "Ziua BPOC"?

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN joi, 24 noiembrie 2011
   BPOC, adică bronhopneumopatia cronică obstructivă, este afecţiunea respiratorie cronică responsabilă de cca 300.000 de decese anual în Uniunea Europeană şi se preconizează că va deveni a treia cauză de deces, la nivel mondial, după afecţiunile cerebrovasculare şi cancere, depăşind decesele cauzate de infecţiile respiratorii, infecţia cu HIV, tuberculoza sau mortalitatea prin accidente rutiere. Cu un nume complex şi destul de greu de reţinut de publicul larg, BPOC este cel mai de temut dintre cei „patru călăreţi ai Apocalipsei“ în variantă medicală, raportat la principalele cauze globale de mortalitate: afecţiunile coronariene (în scădere cu 59%), accidentele cerebrovasculare (în scădere cu 64%) şi afecţiunile cerebrovasculare (în scădere cu 35%). BPOC este singura cauză majoră de deces care a înregistrat o creştere de 163% în ultimii ani. Şi veştile rele nu se opresc aici. În următorii zece ani, OMS estimează o creştere cu 30% a deceselor cauzate de BPOC, în absenţa unor programe eficiente de reducere a expunerii la principalul factor cauzator – fumatul. Chiar şi aşa, după cum foarte corect anticipa dl dr. David Maninno, reputat epidemiolog, „dacă toţi fumătorii ar renunţa astăzi la fumat, va fi nevoie de cel puţin 20 de ani până la înregistrarea unui trend de reducere a mortalităţii prin BPOC“.
   Un început cam sumbru pentru acest editorial de marcare a Zilei Mondiale BPOC. Această zi a fost aleasă la iniţiativa organismului internaţional de luptă împotriva BPOC – GOLD, în a treia miercuri din luna noiembrie (16 noiembrie, anul acesta). Peste tot în lume, reprezentanţii naţionali GOLD trag, cu acest prilej, un semnal de alarmă privitor la acest inamic redutabil, silenţios multă vreme, dar cu consecinţe dezastruoase asupra vieţii individului afectat de BPOC, asupra familiei, societăţii şi, deloc de neglijat, asupra bugetelor sistemelor de sănătate. România face şi ea parte dintre ţările care s-au implicat activ, constant şi cu perseverenţă în această luptă inegală cu BPOC. Spun inegală, pentru că ne luptăm cu o afecţiune cauzată, în principal, de fumat, obicei încurajat prin mijloace şi cu instrumente net superioare financiar, de companiile producătoare de tutun, în condiţiile în care, în ţara noastră, sistemul de sănătate trece prin probleme care împiedică alocarea fondurilor pentru dezvoltarea unui program naţional de control al BPOC, care să ne permită popularizarea mai coerentă şi eficientă a efectelor fumatului, a riscurilor şi consecinţelor bolii, a costurilor generate de depistarea tardivă a BPOC, adică programe de prevenţie primară şi secundară, de educaţie medicală şi de suport al bolnavilor cu BPOC.
   Şi totuşi, anul acesta am ajuns la a treia ediţie a unei campanii de informare, educare şi depistare activă a BPOC: „Tu ştii câţi ani au plămânii tăi?“. În ultimii trei ani, Societatea Română de Pneumologie, cu sprijinul unei companii farmaceutice, a depus ample eforturi, la nivel naţional, pentru a facilita accesul la informaţie medicală corectă şi la testare, în scopul depistării precoce a bolii, prin spirometrie. Am plecat, în 2009, de la o zi de testare gratuită, în Bucureşti, şi am ajuns anul acesta la două săptămâni de astfel de testări, în toată ţara. Am reuşit să impunem primul website dedicat informării pacienţilor cu BPOC (www.desprebpoc.ro), ca sursă de educaţie medicală despre boală, despre măsurile simple la care pacienţii pot apela pentru a-şi uşura suferinţa, şi despre cum să utilizeze corect medicaţia recomandată de specialist, ştiut fiind că în BPOC aceasta este în primul rând administrată pe cale inhalatorie, cu ajutorul unor dispozitive de a căror corectă utilizare depinde, în final, succesul terapeutic. Am facilitat testarea gratuită, prin spirometrie, pentru aproape 8.000 de persoane, doar în cursul acestor perioade de campanie depistând 2.100 de noi pacienţi cu BPOC. În condiţiile în care, în România, rata diagnosticului de BPOC este de 6–7%, merită remarcat că, prin eforturi concentrate, am reuşit să ajungem la 24%, apoi la 29% – rata de diagnostic al BPOC.

   De ce sunt importante aceste cifre? Pentru că, pe lângă aspectul mortalităţii alarmante şi în creştere, BPOC mai înseamnă ceva: jumătate din pacienţii cu BPOC au vârste între 40 şi 65 de ani, adică sunt încă în plină activitate profesională, îşi întreţin familiile şi sunt plătitori de taxe. Unul din cinci pacienţi cu BPOC din această categorie de vârstă se va pensiona anticipat, în următorii cinci ani, din cauza BPOC, după cum a relevat primul studiu efectuat pe această grupă populaţională. La fel de grav este şi aspectul absenteismului de la locul de muncă, care aduce, la rândul lui, alte pierderi financiare sau afectarea evoluţiei profesionale. Un pacient cu BPOC între 40 şi 50 ani, care nu este diagnosticat la timp, va pierde nu numai starea de sănătate, dar şi veniturile ori speranţa unui viitor personal şi profesional. „Mi-e teamă că nu voi mai avea pentru ce să trăiesc, mă voi simţi inutilă şi mult prea bătrână, la cei 48 de ani pe care îi am“, sunt cuvintele unei astfel de paciente cu BPOC, la aflarea diagnosticului.

   Pentru aceşti pacienţi, pentru că ne dorim să facem mai mult decât doar să tratăm consecinţele depistării tardive, în stadii prea avansate de boală, când opţiunile terapeutice şi intervenţiile non-farmacologice devin din ce în ce mai puţine şi mai reduse ca eficienţă, ne-am alăturat iniţiativelor mondiale de luptă împotriva BPOC şi ne mândrim cu rezultatele obţinute cu resurse limitate, dar cu multă dedicare, din dorinţa de a face cu adevărat ceva în sprijinul pacienţilor noştri. Suntem încă departe de reuşitele colegilor cardiologi, ale căror eforturi susţinute, de-a lungul anilor, au condus la reducerea mortalităţii prin infarct miocardic sau alte afecţiuni cardiovasculare, aşa cum am arătat anterior. Ne dorim să putem spune că spirometria este la fel de cunoscută şi de utilizată de rutină ca şi măsurarea tensiunii arteriale sau electrocardiograma. Am învăţat în facultate că plămânii pot fi consideraţi a cincea cavitate a inimii. Şi dacă publicul larg a învăţat să îşi protejeze inima, sperăm să înveţe să îşi protejeze, în egală măsură, şi plămânii.

   De Ziua Mondială a BPOC, în 2011, ne punem o dorinţă: să continuăm să ne luptăm cu lipsa de informare sau de interes a publicului larg, cu paradigmele legate de această boală şi cu indiferenţa autorităţilor. Ne dorim să putem spune, cândva, că am făcut tot ce a ţinut de noi, ca medici pneumologi, pentru ca BPOC să nu mai fie boala celor trei „S“: subevaluare, subdiagnosticare, subtratare. Avem exemple de succes ale colegilor din alte ţări europene (vezi programul finlandez de intervenţie pentru reducerea BPOC, o strategie pe zece ani, care începe deja să îşi arate rezultatele). Dacă fiecare drum începe cu primul pas, noi suntem deja la al treilea, ceea ce înseamnă că ne apropiem cu fiecare an de obiectivul propus: reducerea poverii BPOC. Mulţumesc şi pe această cale tuturor celor care s-au implicat în aceşti trei ani de campanii: medici, asistente, colegi din presă. Datorită lor, avem mai mulţi pacienţi cu BPOC depistaţi din timp, luaţi în evidenţă de un medic specialist; avem pacienţi cu BPOC mai bine informaţi, care îşi monitorizează boala mai atent şi care au înţeles beneficiile respectării recomandărilor medicului curant; avem mai multe persoane care îşi pun problema riscurilor la care se supun prin obiceiul de a fuma şi care îşi pot măsura vârsta pulmonară sau riscul de BPOC. Vom continua, pentru că suntem datori, atât faţă de eforturile deja depuse, cât şi faţă de aşteptările pe care le-am generat prin fiecare campanie.
   Nu uitaţi: fără respiraţie nu există viaţă!

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.