Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Mecanismele epigenetice ale cancerogenezei

Viața Medicală
Conf. dr. Horia BUMBEA vineri, 2 iulie 2021

Citeam zilele trecute despre teste noi de screening neoplazic, care pot detecta cu acurateţe prezenţa celulelor tumorale în funcţie de profilul de metilare.

celule canceroaseProcesul anormal de metilare din neoplazii a fost identificat ca o posibilă cale de tratament în anumite terapii inovative. Aceste modificări epigenetice care însoţesc neoplaziile mediază modificări ereditare în expresia genelor fără a schimba secvenţa primară de ADN.

Metilarea ADN-ului, modificările post-translaţionale ale proteinelor histonice și reglarea genetică post-transcripţională prin ARN lung non-codificator sunt mecanisme epigenetice cheie, denumite la modul general epigenom.

Rolul alterărilor epigenetice în promovarea și menţinerea creșterii canceroase este acum bine stabilit. Celulele maligne au mutaţii în aproape toate genele care codifică regulatorii epigenetici, cum ar fi enzimele modificatoare ale cromatinei.

În plus, epigenomul cancerului prezintă aberaţii în practic toate caracteristicile de control epigenetic, în special în metilarea ADN-ului, unde hipermetilarea specifică cancerului la anumite situsuri din regiunile promotor duce, teoretic, la represiune în expresia genelor critice de supresie a tumorii.

Cu mult înainte de a descifra complexitatea metilării ADN-ului, s-au dezvoltat inhibitori ai ADN metiltransferazei 1 (DNMT1), enzima care catalizează adăugarea grupării metil la reziduurile de citozină, și studiile clinice în care s-au utilizat cele două molecule, azacitidină și decitabină, au dus la aprobarea acestor inhibitori pentru tratamentul sindroamelor mielodisplazice și leucemiei mieloide acute.

Ambii agenţi induc hipometilarea după încorporarea în ADN și/sau ARN a celulelor cu proliferare ridicată și epuizarea DNMT1. Cu toate acestea, în ciuda utilizării pe scară largă a celor doi agenţi hipometilatori, mecanismul exact de acţiune și nivelul genetic și celular în care aceștia își exercită efectele rămân în mare parte neidentificate.

Ce este cert, însă, este că aceste mecanisme anormale de metilare par să poată fi utilizate acum nu doar în tratamentul epigenetic al cancerului, ci, ca urmare a deversării în sângele periferic a acestor fragmente de ADN hipermetilat, prin analiza unei probe de sânge, să poată permite identificarea precisă a prezenţei neoplaziilor, chiar și a tipului de cancer, în funcţie de patternul de hipermetilare, cu o sensibilitate și specificitate de peste 90%.

Probabil că o astfel de metodă va deveni nelipsită din panelul de screening precoce al cancerului, mai ales datorită posibilităţii de utilizare extrem de facilă în cadrul testării de rutină a populaţiei.

Etichete: cancerogeneza screening neoplazic adn arn ADN hipermetilat

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.