Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Progres științific sau oportunități pierdute?

Viața Medicală
Dr. Mihai Niculescu vineri, 6 august 2021

Primul studiu românesc care evaluează răspunsul imun oferit de celulele T în cazul COVID-19 este o iniţiativă necesară, însă rezultatele sale vor fi nereprezentative pentru populaţia românească în ansamblul ei.

doctorita

Am aflat cu mare interes din presa românească despre iniţiativa MedLife cu privire la iniţierea unui studiu care să evalueze „răspunsul imun celular împotriva COVID-19, oferit de celulele T” (1). Un astfel de studiu era de mult așteptat, datorită implicării deja cunoscute a imunităţii celulare în infecţia cu SARS-CoV-2, care însă este incomplet elucidată. Studiul se înscrie în lunga listă de studii similare, desfășurate în multe ţări, și care încearcă să lămurească aspecte încă neclarificate despre rolul imunităţii celulare în această boală.

        Deși iniţiativa este necesară și lăudabilă, consider că studiul suferă de deficienţe structurale și conceptuale importante, care îi diminuează importanţa potenţială. În acest sens, articolul de faţă încearcă nu doar să critice structura actuală a studiului, dar să și ofere soluţii de îmbunătăţire a lui, în măsura în care autorii studiului vor fi interesaţi să o facă.

Care sunt deficienţele studiului

        Aspectele aduse în discuţie sunt următoarele:

1. Autorii susţin că studiul este randomizat. Un studiu randomizat este, în primul rând, un studiu intervenţional, adică, în esenţă, recrutez participanţi pe care îi distribui prin tragere la sorţi unui grup sau altuia (fie de control, fie de tratament), astfel încât caracteristicile acestor grupuri să fie (la modul ideal) identice (aceleași medii de vârstă, distribuţie pe sexe, alte caracteristici). Noţiunea de studiu randomizat este, de altfel, bine definită în literatura de specialitate (2). Important este de reţinut că, pe lângă alocare randomizată a participanţilor în grupuri diferite, studiul
randomizat presupune efectuarea unui tratament (intervenţie), adică un efort activ de alocare a tratamentului. Or, studiul MedLife este un studiu observaţional, desfășurat cu intenţia de a asocia răspunsul imun celular cu vaccinarea, lipsa vaccinării, trecerea prin boala COVID-19 sau la cei care nu cunosc să fi trecut prin această boală.

2. Studiul nu va fi reprezentativ pentru populaţia românească în ansamblul său, deoarece ariile de recrutare vor fi doar pentru participanţi cu reședinţa (!) în București, Brașov, Cluj sau Timișoara. Adică, în cel mai bun caz, acest studiu va fi reprezentativ pentru populaţia românească din marile centre urbane. Nimic despre populaţia rurală sau
orașele mici (zona perirurală).

3. În al treilea rând, studiul va eșua să răspundă întrebării: „Ce se întâmplă cu imunitatea celulară anti-COVID-19 la cei cu patologii de risc pentru forme grave de COVID-19?”. Citind criteriile de excludere, aflăm că vor fi excluși cei cu „boli autoimune, diabet zaharat, hemopatii maligne, neoplasme, tuberculoză, hepatită virală, HIV, transplant de organe/ţesuturi, afecţiuni acute curente; de asemenea, femeile însărcinate nu pot participa la studiu” – sintetizat din (1). Or, o bună parte dintre cei cu forme grave sunt tocmai cei care au astfel de patologii (inclusiv diabetul zaharat!). Cu alte cuvinte, acest studiu NU va lămuri exact ce este mai important în sănătatea publică: cum să îi protejăm pe cei la risc de forme grave, în condiţiile în care devine evident că variantele virusului vor rămâne lângă noi și printre noi? O bună parte dintre vârstnici, purtători inerenţi ai acestor boli și principalul segment populaţional la risc pentru forme grave, vor fi excluși. În realitate, fiind un studiu observaţional, în care singurul risc este legat de colectarea sângelui prin puncţie venoasă, este de neînţeles de ce purtătorii acestor patologii, precum și femeile însărcinate vor fi excluși. Nu există nicio justificare știinţifică sau de siguranţă (cu excepţia celor suferinzi de boli de coagulare) pentru această excludere, tocmai a segmentelor populaţionale de cel mai mare interes pentru evoluţia protecţiei imunitare (grupe de risc crescut pentru formele grave).

Ce va genera cercetarea MedLife?

        Studiul va genera informaţii importante despre segmentele cuprinse, adică orășeni (la risc, în general, scăzut pentru forme grave) din cele patru orașe vizate. Va fi descrisă evoluţia imunităţii celulare la acești participanţi urbani, în funcţie de vaccinare, lipsa vaccinării, trecerea prin boala declarată sau a celor care nu cunosc să fi trecut prin boală.

        Un studiu cu mare potenţial care, în final, din cauza slăbiciunilor conceptuale (study design), se va autolimita la caracterizarea răspunsului celular la indivizi aflaţi la risc redus de forme grave de COVID-19, bazat pe criterii de selecţie părtinitoare și selective (selection bias), mai ales din cauza statutului socio-economic foarte selectiv. Cu alte cuvinte, o oportunitate pierdută, în mare parte, de a caracteriza comprehensiv răspunsul imun celular la nivelul populaţiei întregii ţări și a distribuţiei pe patologii și factori de risc.

Mihai Niculescu este absolvent al UMF „Carol Davila” București (1995)
și deţinător al titlului doctoral (PhD, 2005, Nutritional Biochemistry) obţinut
în cadrul University of North Carolina at Chapel Hill, Gillings School of Global Public Health.

Bibliografie

1. https://www.medlife.ro/studiu-celule-t
2. Schulz KF, Altman DG, Moher D. CONSORT 2010 statement: updated guidelines for reporting parallel group randomised trials. BMJ 2010;340:c332.

Etichete: studiu medlife imunitate celulara covid

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.