Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

O noapte cu surprize

Viața Medicală
Dr. Raluca BULEA vineri, 23 iunie 2017
     De ceva timp, apropierea lunii mai ne prilejuiește reîntâlnirea cu un eveniment special: Noaptea muzeelor (NM). Ajunsă la ediția, deloc ghinionistă, cu numărul 13 (N.B. fac această afirmație a posteriori), care a stat sub motto-ul „Oamenii transformă muzeul, muzeul transformă oamenii”, desfășurarea nocturnă de forțe culturale a adus noi elemente de interes pentru public, dar și așteptate revederi.
     Noutățile anului 2017 au fost, în primul rând, inaugurarea, la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, a spațiului de relaxare și socializare denumit „Cafeneaua NM”, unde muzeele participante au adus materiale informative pentru a facilita alegerile vizitatorilor și, în al doilea rând, vernisarea, în spațiul alternativ de la Nod Makerspace, a expoziției temporare (deschisă până la 19 iunie) numită incitant „Muzeu 3017. Bucureștenii și domiciliile lor la începutul secolului XXI”. Gândit ca o explorare a vieții noastre cotidiene, închisă în zonele și spațiile de locuit, din perspectiva unor cercetători din mileniul viitor, proiectul expozițional aprofundează micile detalii ale viețuirii prezente atât la nivelul microuniversului fiecărei locuințe, cât și din perspectiva modelelor de asociere urbană, de la cartierele de blocuri comuniste, la căminele studențești, la suprapopulatele și insalubrele case fără stăpân (formal), până la noile ansambluri rezidențiale de la periferia orașului.
     Anul acesta, la NM s-au înregistrat noi recorduri la numărul de instituții participante, aproape 60 în București, cu propuneri suficient de atrăgătoare, încât oricine putea găsi motiv de ieșit din casă pentru câteva ore, pe întuneric.

 

Un circuit prin ploaie și furtună

 

     Plimbarea din 20 mai de anul acesta a început, înainte de muzee, cu un popas lângă Biblioteca Națională, acolo unde se desfășura protestul, silențios și demn, al angajaților din domeniul muzeal. Vremea ușor mohorâtă, norii negri și grei, păreau să susțină amărăciunea protestatarilor. Abia după consemnarea acestui moment am putut să pornesc cu adevărat în circuitul NM, care a însemnat mai întâi de toate descoperirea câtorva dintre casele memoriale asociate Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR). Casa lui George Bacovia, pierdută între altele asemenea ei, pe o stradă ce se desprinde din Șoseaua Giurgiului, își întâmpina la orele după-amiezii vizitatorii cu un concert clasic în curte, la adăpost de ploaia care se dezlănțuise zgomotos.
     Discret, și nu prea mulți deodată, căci totul părea făcut la scară mică, am pășit apoi și în interior, printre obiectele și cărțile soților Bacovia, ascultând explicațiile custodelui, în vreme ce ochii alergau peste lucrurile care și-au făcut, la propriu, veacul acolo. Încercând să fug de furtună, am pornit spre cartierul Cotroceni, acolo unde, exact peste drum de fostul palat regal, într-un bloc din 1930, stau unul lângă altul apartamentele familiilor Minulescu și Rebreanu, încărcate și ele cu mobilier vechi, cărți și obiecte de artă, bucurându-se, acum ca și atunci, de o priveliște privilegiată. Și aici grupurile de vizitatori, echipați corespunzător cu umbrele și pelerine de ploaie (între care deja recunoșteam chipuri văzute la Bacovia) erau conduse prin încăperi de custozi, cu povești despre foștii proprietari, dar și cu evidențierea câtorva dintre cele mai reprezentative tablouri sau sculpturi care le-au înfrumusețat existența.

 

Triunghiul muzeal din Piața Victoriei

 

     Am continuat periplul la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, revenit în circuit și mult mai puțin aglomerat, la ora vizitei mele, față de alte ocazii. E drept că nici ploaia nu părea să contenească. Ceva mai târziu, la Muzeul „Dr. George Severeanu”, am fost între primii oaspeți ai nopții, pășind printre piese arheologice și monede vechi, în penultima zi a unei expoziții de obiecte preistorice. La Muzeul Național „George Enescu”, forfota era în toi și interiorul fremăta de adulți și copii în așteptarea începerii programului muzical din aulă, mutat acolo din curte, din cauza ploii, la fel cum se întâmplase și cu atelierele de lucru manual pentru cei mici. La câteva numere distanță, în curtea Casei Filipescu-Cesianu, am întâlnit și prima coadă a serii, formată de cei interesați să viziteze recent inauguratul Muzeu al Vârstelor, plimbarea antropologică prin etapele vieții de familie, dar și ale vieții urbane din Bucureștiul ultimelor trei veacuri. Așteptarea era îndulcită de actorii Teatrului Masca și ale lor statui vivante.
     Piața Victoriei și triunghiul său de muzee au reprezentat de fiecare dată un punct fierbinte pe harta NM, atrăgând mulțimi de vizitatori, cu formare de cozi impresionante. Nici acum lucrurile nu au stat altfel, rândul din fața Muzeului Antipa însemnând o așteptare de cel puțin o oră înaintea intrării. De partea sa, Muzeul Național de Geologie avea acum două porți deschise, cea principală ce duce la colecția de bază și la expoziția temporară „Lumea cuarțului”, și una mai mică prin curtea laterală, accesibilă acum publicului pentru a facilita întâlnirea cu dinozaurii (replici în mărime naturală) sosiți de la Dino Parc Râșnov, pentru un popas ce ține până la 17 iunie.
     Al treilea vârf al triunghiului, Muzeul Național al Țăranului Român (MȚR) a propus publicului expoziții temporare, proiecții de filme documentare și atmosferă tradițională, în curte, cu Fanfara 10 Prăjini; clădirea principală a muzeului se află încă în lucrări de consolidare și restaurare. Cunoscută mai ales datorită vulcanilor noroioși, zona Buzăului este dezvăluită publicului din alte perspective în cadrul expoziției (deschisă până la 25 iunie) „Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești”, care împletește istoriile scrise în piatră și lemn cu cele cusute pe scoarțe sau veșminte și cu cele transmise prin viu grai, despre cum se fac toate cele în viața omului.
     Aducând tradiționalul și autenticul din lada de zestre a bunicii în creația artistică contemporană, expoziția de vestimentație „În fire” semnată Victoria Zidaru, accesibilă până la 11 iunie, stă mărturie că și astăzi ne-am putea îmbrăca, doar să vrem, cu haine făcute din fire toarse și țesute în casă. Și pentru că de multe ori munca din spatele alcătuirii unei expoziții este la fel de importantă ca rezultatul în sine, am putut conștientiza acest fapt vizitând expoziția „Muzeul [IN]VIZIBIL #2 – Număr de inventar 111”, care reunește tot ceea ce a fost înregistrat în timp cu numărul de inventar 111, constituind un dialog inedit în sală între conceptele curatoriale ale celor trei mari artizani ai organizării MȚR: Alexandru Tzigara-Samurcaș, Tancred Bănățeanu și Horia Bernea.

 

Artă și fum de grătare

 

     O altă fanfară tradițională făcea deliciului publicului la Muzeul Colecțiilor de Artă, în ton cu expoziția de „Obiecte grăitoare” a lui Ștefan Câlția, la care am ales să revin la orele mai tihnite dinspre dimineață, programul de vizitare de aici, ca și la MNAR, fiind cel mai lung, până la ora 5. Păstrând Calea Victoriei ca reper, am făcut alte două scurte devieri. Prima la Galeria Alexandra, aflată pentru prima dată în circuitul NM, după participarea la Noaptea Galeriilor din toamnă, loc în care m-am bucurat, în mod neașteptat, de un tur individual printre piese de mobilă stil și picturi clasice și contemporane. Cea de-a doua a fost la sediul central al MNLR, unde era în desfășurare și anul acesta Festivalul internațional de poezie (ediția a opta), iar vizitatorii descopereau sălile colecției permanente sau ascultau în interior ritmurile de jazz oferite de Helen & friends, în vreme ce în curte scena și scaunele pregătite pentru spectacol purtau încă urmele umede ale furtunii.
     Ajunsă la Palat, m-a frapat discordanța dintre ceea ce se desfășura la MNAR, programul „Cu prietenii la muzeu”, sau la Biblioteca Centrală Universitară și evenimentul organizat în spațiul altfel ocupat de parcare, intitulat „Food Truck Festival On Tour”. Nu păreau deloc din aceeași poveste cărțile, tablourile și sculpturile, cu fumul de la cârnații care sfârâiau pe grătare și aromele puternice de usturoi. Pentru cei care alegeau, totuși, cultura (acum gratuită) în nocturnă, în imediata vecinătate era deschisă și Galeria Galateca, cu incitanta expoziție de pictură „Panteonul Românesc în viziunea contemporană a lui Paul Hitter”, o călătorie în cheie modernă prin lumea Ielelor, a ursitoarelor și Zburătorului, și a multor alte personaje din legendele populare. Alături, la Muzeul „Theodor Aman”, casa pictorului era plină de oaspeți dornici să-i descifreze universul de viață și creație.

 

Nu totul a fost gratuit

 

     Trecând pe artera paralelă, bd. Bălcescu, am intrat la Sala Dalles, unde numărul de vizitatori era extrem de mic, pentru că, deși inclus în circuitul NM, accesul la eveniment se făcea contra cost. La Muzeul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” intrarea era liberă, locul era plin de tineri și vizita se desfășura sub auspiciile celor 125 de ani ce se împlinesc în această toamnă de la deschiderea cursurilor primei Școli de Arhitectură din România, marcați printr-o expoziție dedicată și alte manifestări conexe.
     Pe un alt colț al Pieței Universității, curtea Palatului Suțu era plină de public care urmărea spectacolele de pantomimă sau își aștepta rândul pentru a intra în muzeu și a vizita expoziția permanentă, „Timpul orașului”, dar și numeroasele expoziții temporare, care rămân deschise și pe perioada verii: „Pinacoteca Bucureștiului – un proiect interbelic”, „Vindecări miraculoase – Theodor Pallady”, „Scurtă istorie a revanșei. Duel sau crimă? ”, „Fotografii din Bucureștiul interbelic marca Ebner”. Special pentru această ocazie a fost vernisată chiar de Ziua internațională a muzeelor, la 18 mai, expoziția interactivă „Mașinile lui Leonardo da Vinci”, cu reproduceri ale unor dispozitive proiectate de marele maestru renascentist, dar și reproduceri ale câtorva din faimoasele sale tablouri. Pătrunzând în Bucureștiul vechi, am poposit la Arcub Gabroveni, unde publicul NM avea de ales între miracolul natural reprezentat de Aurora boreală, prin fotografiile surprinse de Alex Conu în Norvegia, dincolo de Cercul Polar, și propunerea curatorială a lui Erwin Kessler, „Ucenicie printre arte. Sorin Costina, colecționar”, care aduce până la 25 iunie la București o parte din colecția de artă a acestui medic din Brad, Hunedoara, între ale cărui lucrări găsim unele semnate de Corneliu Baba, Horia Bernea ori Paul Gherasim.
     M-am îndreptat apoi spre zona Pieței Sf. Vineri, unde se pregătea marea premieră a nopții: două ore cu Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor din România. Deja înainte de ora deschiderii, în fața Templului Coral se formase o coadă de vizitatori dornici să pătrundă într-un loc cu acces extrem de limitat pentru persoanele din afara comunității. Custodele templului ne-a purtat prin istoria acestuia, începută în anul 1864, ce a avut ca rezultat unul din cele mai frumoase monumente ale cultului mozaic. Același ritual a fost reluat și la Sinagoga Mare, Templul Unirea Sfântă și Sinagoga Eșua Tova de lângă Piața Romană, cea mai mică dintre toate.

 

Muzeul din parfumerie

 

     La Muzeul Hărților am găsit, dincolo de exponatele obișnuite, parcă intenționat strecurate printre acestea, lucrări recente desprinse din volume speciale de cărți bibliofile, hărți artistice realizate în stilul celor vechi de ilustratoarea franceză Ghislaine Escande, pornind de la texte semnate de Gilbert Lascault, una dintre cele mai recente apariții a lor fiind un volum cu hărți ale obiectelor pierdute din Parisul Belle Epoque. Aflat în același elegant cartier, Muzeul „Victor Babeș” este încă în așteptarea unei binevenite renovări, asemenea celei de care s-au bucurat deja alte sedii ale Muzeului Municipiului București (MMB), cum este cazul recent redeschisului Observator astronomic, și el luat cu asalt de public în această noapte.
     Înainte de a părăsi zona Dorobanți, am mai descoperit un loc ce părea extrem de interesant din prezentarea de pe site-ul NM, o altă participare în premieră: Muzeul parfumului. Întâlnirea a fost ușor dezamăgitoare. În primul rând, mi s-a părut impropriu ca o încăpere micuță aflată în partea din spate a unei parfumerii să poarte numele de muzeu. Mai mult, prezența acestuia nu era semnalată vizual în niciun fel, iar exponatele, în marea lor majoritate sticluțe de parfum, dar și alte produse cosmetice ale unor case renumite, nu aveau niciun fel de etichete explicative care să informeze vizitatorul. În lipsa ghidului, ne-am fi aflat doar înaintea unor vitrine pline ochi cu recipiente plăcut mirositoare, și cam atât. Mulțumită lui, am aflat totuși că un colecționar privat a decis să își împărtășească pasiunea și cu alții, că în posesia lui se află câteva mii de piese printre care și unele rare, cum ar fi parfumul GinFizz creat pentru Grace Kelly în anii ʼ50, sau parfumul Mon Boudoir al Reginei Maria, din 1918. Inițiativa este lăudabilă, dar mai e de lucru la formă și la prezentare, iar între timp ar putea găsi pentru colecție un nume mai modest decât cel de Muzeu.
     Cele două muzee Minovici de la fântâna Miorița constituie în fiecare an o întâlnire nocturnă privilegiată, datorită farmecului incontestabil al arhitecturii celor două vile, atât de diferite și totuși în armonie una cu cealaltă, și al parcului ce le înconjoară, revenit la viață după finalizarea lucrărilor de reamenajare. Accesul în Muzeul de Artă Populară „Doctor Nicolae Minovici”, parte a MMB, făcându-se mai lent, din cauza spațiilor înguste din interior, a dus la formarea unei cozi care s-a menținut întreaga seară, transformată într-o experiență agreabilă prin muzică și teatru, cu reprezentații reluate periodic.
     Alături, Muzeul de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică-Minovici” și-a organizat programul în jurul expunerii publice a unei lucrări rar prezentate, „Cap de copil“ de Constantin Brâncuși, provenind din colecția acad. G. Oprescu, aflată, ca și muzeul, în subordinea Academiei Române, și care va reintra în circuitul public odată cu finalizarea lucrărilor de restaurare la imobilul ce va găzdui Muzeul de Artă al Academiei Române „Acad. G. Oprescu”.

 

Graba la culcare, sau... la distracție?

 

     Orele erau deja târzii, dar programul arăta că ar mai fi câteva muzee deschise. Din păcate, ajunsă la fața locului, aveam să constat că nu este tocmai așa. Mi s-a întâmplat întâi la Castelul Țepeș din Parcul Carol I, sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, unde totul era ferecat cu un ceas înainte de cel anunțat. Doar luminile erau aprinse, prilej pentru câteva fotografii în nocturnă. Am încercat apoi să intru la Școala Centrală, unde am fost întâmpinată de un paznic evident deranjat de toată vânzoleala de peste noapte, care abia aștepta să tragă obloanele. În total contrast cu atitudinea lui plictisită, se auzea de dincolo de gard un grup de liceeni cu chef de distracție, probabil dintre cei care fuseseră voluntari la plimbat oaspeții prin școală, care petreceau nevoie mare. Inclusă în evenimentul „Noapte albă în cartierul Icoanei”, Rezidența BRD Scena 9, gazda Salonului european de bandă desenată, era mult mai primitoare, cu o lumină filtrată, discretă, cu posibilitatea de a vedea lucrările expuse și cu o piesă de teatru aflată în plină desfășurare în mansardă.
     La fel de ospitalier s-a dovedit a fi și Muzeul „Vasile Grigore”, care a realizat pentru NM expoziția temporară „Flori de colecție”, tablouri cu flori din patrimoniul muzeului. A venit și momentul reîntoarcerii pentru două ultime vizite în tihnă. Prima, la Muzeul Colecțiilor, pentru întâlnirea cu obiectele ce populează lumea fizică, dar și pe cea imaginară a artistului Ștefan Câlția, care ne așteaptă până la 20 septembrie. Expoziția ne prilejuiește întâlnirea cu obiecte ale trecutului și rădăcinilor noastre țărănești, cu lucruri simple, dar esențiale. Al doilea popas amânat, Muzeul Național de Artă al României, unde am intrat mai întâi în Galeria de Artă Veche Românească, cu expoziția temporară „Ceruri de purpură. Văluri liturgice cu tema Plângerii”, continuând apoi prin Galeria de Artă Europeană, la parterul căreia se afla expus, special pentru NM, un vas de ceramică din zona Golfului Persic din Colecția de Artă Orientală. Tot cu ocazia NM a fost lansată și aplicația „ARTmobile – Un muzeu la îndemână!” pentru telefoanele mobile, care ușurează apropierea și mai buna cunoaștere a unor opere deosebite din colecțiile MNAR. Apoi, cu pașii care se pierdeau printre ai celorlalți vizitatori neobosiți, cu ochii ce făceau popas lângă El Greco sau Bruegel, am mai încheiat o noapte de experiențe culturale deosebite, presărată cu momente surpriză.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.