Conferinţa interdisciplinară, care a reunit importante personalităţi știinţifice din ţară și din străinătate, a fost dedicată medicilor din toate specialităţile, diabetul zaharat reprezentând o provocare pentru toţi profesioniștii din domeniul medical.

Rolul sistemelor hibrid closed-loop în tratamentul pacienţilor cu diabet zaharat (DZ) a fost adus în discuţie de prof. dr. Eric M. Renard, șeful Departamentului de Endocrinologie, Diabet și Nutriţie de la Spitalul Universitar Lapeyronie din Montpellier, Franţa. Este de așteptat ca acest sistem să devină un standard al terapiei în cazul pacienţilor cu DZ de tip 1. Deși monitorizarea glicemică continuă prin intermediul senzorilor, alături de utilizarea pompei de insulină au devenit un standard în terapia DZ, acestea nu îndeplinesc, per total, așteptările medicilor și pacienţilor în ceea ce privește calitatea vieţii.

Pornind de la aceste deziderate, au fost dezvoltate sisteme automate de livrare a insulinei, hibrid closed-loop. Profesorul Renard a explicat datele existente în literatura de specialitate până în acest moment privind aceste sisteme și a vorbit despre propria experienţă cu ele.

Sistemul Diabeloop DBLG1 funcţionează după un algoritm particular și utilizează un sistem receptor conectat prin bluetooth cu pompa de insulină și senzorul de monitorizare glicemică. Studiile au arătat că acesta a îmbunătăţit controlul glicemic, înregistrându-se scăderi semnificative ale hemoglobinei glicozilate și menţinerea time-in-range, fără evenimente adverse înregistrate. Sistemul DBLG1 îmbunătăţește controlul glicemic, comparativ cu sistemele clasice cu pompe de insulină.

Algoritm pentru ajustarea insulinei

Dispozitivul Medtronic 780G utilizează un algoritm care ajustează automat insulina bazală și livrează bolusuri de corecţie în cazul înregistrării unor niveluri crescute ale glicemiei, dacă este necesar, chiar la fiecare cinci minute. 

Tandem Control-IQ utilizează o tehnologie care realizează ajustări automate ale dozelor de insulină livrate, în funcţie de nivelul glicemiei înregistrat de senzorul de monitorizare glicemică continuă. De asemenea, poate livra bolusuri de corecţie automate și include opţiuni speciale pentru exerciţii fizice sau somn. Datele studiilor arată o îmbunătăţire a time-in-range pe măsură ce sistemul a fost utilizat. Studiile realizate până în acest moment au demonstrat că utilizarea acestor sisteme reduce riscul de hipoglicemie.

Aceste sisteme hibrid closed-loop, utilizate pentru insulinoterapie, prezintă beneficii indiscutabile privind controlul glicemic. După educaţia și trainingul pacienţilor, ele permit atingerea unor ţinte de peste 70% time-in-range și sub 4% time-below-range. Potrivit profesorului Renard, următorul pas în viitorul insulinoterapiei îl reprezintă un sistem de livrare complet
automat.

Protocol pentru sisteme closed-loop

La rândul său, prof. dr. Goran Petrovski, care în prezent lucrează la Weill Cornell Medical College și la Sidra Medical and Re­search Center în Doha, a vorbit despre utilizarea sistemelor hibrid closed-loop în Qatar și a prezentat un protocol de iniţiere, cu o durată de zece zile, utilizat în cadrul clinicii în care lucrează. Protocolul a fost gândit pentru pacienţii cu DZ tip 1 în tratament cu multiple injecţii de insulină zilnic (MDI – multiple daily injections), care urmează să treacă pe sistemul MiniMed 670 hibrid, closed-loop.

Primul pas al protocolului presupune ca, în primele două zile, să se realizeze evaluarea sistemului HLC (hybrid closed-loop), pacienţii interesaţi urmând două sesiuni de prezentare a sistemului; pasul al doilea constă într-un training și efectuarea unei instruiri a pacienţilor, respectiv a aparţinătorilor; pasul al treilea presupune începerea utilizării sistemului în modul manual pentru 72 de ore, pentru ca algoritmul să aibă disponibile anumite informaţii necesare stabilirii unor parametri pentru modul Auto; pasul al patrulea îl reprezintă trecerea la modul automat și utilizarea continuă a sistemului pentru 84 de zile.

Vizitele de evaluare în clinică au fost stabilite pentru zilele 3, 7 și 84, iar evaluarea telefonică în zilele 14, 28 și 56 după iniţierea modului Auto. Datele prezentate de profesorul Petrovski au demonstrat o îmbunătăţire a evoluţiei clinice, fără evenimente adverse, fără hipoglicemie severă sau cetoacidoză diabetică și fără necesitatea spitalizării pacienţilor care au început să utilizeze aceste sisteme.

Terapii cu potențial incomplet valorificat

Având ca titlu principal „Managementul diabetului zaharat centrat pe pacient”, conferinţa a prilejuit o abordare multidisiciplinară a numeroaselor aspecte asociate diabetului zaharat.

După sesiunea dedicată sistemelor hibrid closed-loop, sesiunea a doua și cea de-a treia au însemnat un adevărat tur de forţă în patologia cardiovasculară, diabetul zaharat și insuficienţa cardiacă fiind, așa cum a prezentat prof. dr. Dragoș Vinereanu, o asociere frecvent întâlnită. Subiectul hipertensiunii arteriale la pacientul diabetic a fost abordat de prof. dr. Romulus Timar, în timp ce fibrilaţia atrială în contextul DZ a fost analizată de prof. dr. Daniel Lighezan.

        De actualitate în contextul pandemiei de COVID-19, prezentarea prof. dr. Nicolae Hâncu a sintetizat informaţiile disponibile privind
corelaţia între diabetul zaharat și infecţia cu virusul SARS-CoV-2, precum și rolul alimentaţiei în prevenirea îmbolnăvirii. Relaţia dintre insuficienţa cardiacă și diabetul zaharat, precum și noutăţile în managementul terapeutic au fost prezentate de prof. dr. Antoniu Petriș. La rândul său, prof. dr. Bogdan Timar a discutat despre aspecte privind cardio-renoprotecţia la pacientul cu DZ, după cum, în cadrul altei prezentări, a adus în prim-plan o soluţie terapeutică pentru pacienţii diagnosticaţi cu DZ: o moleculă cu eficienţă superioară atât din punctul de vedere al controlului glicemic, cât și al riscului cardiovascular, inhibitorul de SGLT2 - empagliflozin.

        O altă moleculă cu efecte indiscutabile privind eficacitatea în cazul tratamentului pacienţilor cu DZ și protecţia cardiovasculară a fost adusă în discuţie de prof. dr. Gabriela Radulian. Este vorba de dulaglutid (1,5 mg o injecţie săptămânal), cu eficienţă superioară și reducere semnificativă a HbA1c și a greutăţii corporale, efecte confirmate prin rezultatele a zece studii clinice randomizate.

Prevenirea piciorului diabetic

O complicaţie extrem de frecventă a diabetului zaharat, neuropatia diabetică poate duce, la rândul ei, la complicaţia numită picior diabetic, pe care pacientul bine informat și conștiincios o poate preveni. Educaţia terapeutică are un potenţial încă incomplet valorificat și s-ar putea traduce în prevenirea amputaţiilor, în creșterea calităţii și a duratei vieţii, precum și în economii pentru sistemele de sănătate, a amintit participanţilor prof. dr. Cornelia Bala. În plus, pacientul trebuie să fie în stare să își îngrijească picioarele afectate de neuropatie diabetică și să nu îi fie rușine să ceară ajutorul medicului, la nevoie.

Dr. Rodica Tănăsescu a vorbit despre rolul medicului de familie în abordarea riscului de picior diabetic. Deformarea piciorului diabetic poate fi rezolvată chirurgical, iar dr. Iozefina Botezatu, chirurg ortoped supraspecializat în chirurgia piciorului, a susţinut o prezentare în acest sens. Urmare a angiopatiei și neuropatiei periferice, leziunile neobservate la nivelul picioarelor pot duce la infecţie osteoarticulară, cu risc de amputaţie, acest subiect fiind abordat de un alt specialist în chirurgia piciorului, șef lucr. dr. Eduard Catrina.

Printre alte subiecte de interes, prezentările au vizat și
interferenţele diabetului în patologia digestivă – de la steatohepatită la polineuropatia autonomă (prof. dr. Mircea Diculescu, dr. Tudor Stroie) –,  nefroprotecţia în DZ (conf. dr. Elisabeta Bădilă), precum și depresia și durerea la pacientul diabetic (prof. dr. Mirela Manea,  dr. Florian Antonescu).