Sistemele de sănătate din Europa economisesc anual 34 de miliarde de euro datorită faptului că cetăţenii utilizează produse de îngrijire personală în gestionarea propriei stări de sănătate. Este rezultatul unui studiu realizat de AESGP (Association of the European Self-Medication Industry) în contextul Zilei Internaţionale a Îngrijirii Personale.

Scopul acestei zile este de a atrage atenţia asupra rolului pe care îngrijirea personală îl are în menţinerea unei stări de sănătate optime, dar și a multiplelor beneficii ale acesteia pentru societate, pentru profesioniștii din domeniul sănătăţii, precum și pentru sistemele de sănătate.

Studiul AESGP a fost realizat în 30 de state europene, printre care și România, și analizează impactul măsurilor de autoîngrijire asupra sistemelor de sănătate și asupra economiei din Europa.

Potrivit autorilor săi, în fiecare an, în Europa, se înregistrează 6,6 miliarde de probleme de sănătate minore, iar dintre acestea, 1,2 miliarde sunt autogestionate de populaţie. Cifra se traduce în economii de 23,3 miliarde de euro asociate produselor și serviciilor medicale și de 10,41 de miliarde de euro asociate orelor de muncă prestate de medici.

La nivel social, mai puţin timp petrecut la medicul de familie pentru probleme minore de sănătate înseamnă că acel timp poate fi utilizat pentru tratarea cazurilor mai urgente și mai complexe. Dacă produsele medicamentoase ce pot fi achiziţionate fără prescripţie (OTC) ar lipsi, Europa ar avea nevoie de încă 120.000 de medici de familie sau cei existenţi la ora actuală ar trebui să lucreze în plus 2,4 ore pe zi pentru a putea gestiona toate cazurile, atrag atenţia iniţiatorii studiului.

Diferenţe majore între state

La nivel european, ponderea consultaţiilor medicale ce ar putea fi înlocuite prin autoîngrijire se situează între 10% și 25%. Potenţialul variază de la ţară la ţară și are la bază nivelul actual de acceptare a autoîngrijirii. România, alături de Bulgaria, Belgia, Polonia și Germania arată o aplecare destul de mare a populaţiei spre autoîngrijire, obţinând punctajul 9 din 12.

Mai dornice decât aceste ţări se arată Letonia, Estonia și Finlanda (scor 10 din 12). La polul opus se situează Slovenia și Croaţia, cu 4, respectiv 5 puncte din 12. Urmează Slovacia, Danemarca, Franţa, Italia, Spania – toate cu 6 puncte din 12.

Chiar dacă nu există un șablon sau anumite caracteristici comune privind percepţia asupra autoîngrijirii în statele analizate, cercetătorii au găsit câteva motive care ar putea explica rezultatele.

În multe dintre aceste ţări, factorii socio-economici, legislativi și socio-culturali sunt cei care îi determină pe oameni să-și gestioneze singuri anumite probleme de sănătate. Pentru România și Bulgaria, de exemplu, principalul motiv identificat a fost accesul limitat la serviciile din sistemul public de sănătate. În Polonia, Marea Britanie sau Finlanda însă, acest lucru se datorează existenţei unor politici de autoîngrijire.

În concluzie, autorii studiului subliniază importanţa sporirii atenţiei acordate autoîngrijirii la nivel european, cu menţiunea că aceasta nu trebuie să excludă prezentarea la medic pentru prescrierea tratamentelor.

Două exemple de bune practici în acest sens, identificate în cadrul studiului, provin din Germania și Anglia. Astfel, în Germania medicii le oferă pacienţilor sfaturi scrise privind medicamentele fără prescripţie pe care le pot utiliza.

În Anglia, medicii de familie au opţiunea de a trimite pacienţii la farmacie pentru o consultaţie privind o afecţiune minoră. Măsura nu doar că promovează autoîngrijirea în rândul populaţiei, dar contribuie și la îmbunătăţirea colaborării dintre medici și farmaciști, comentează autorii studiului.

Citiți și: 62% dintre români folosesc medicamente fără prescripție