Am vorbit săptămâna trecută cu doctorul Mihai Ranete, unul dintre fondatorii Asociației Caravana cu Medici.
Organizația Salvați Copiii România a pus la dispoziția echipelor medicale ale Asociației Caravana cu Medici trei caravane medicale în valoare de 300.000 de euro.
În acest an îmi propun să lipsesc cinci zile lucrătoare de la cabinet.
Caravana organizată de Alianţa Pacienţilor Cronici din România s-a desfăşurat pe parcursul a nouă săptămâni, în opt localităţi din țară cu acces dificil la servicii medicale.
Investiția se ridică la 40 de milioane de euro și cuprinde construcția, reabilitarea și dotarea cu echipamente medicale a centrelor respective.
Activitatea de medic de familie la ţară aduce și situaţii neașteptate.
Proiectul dorește să ofere persoanelor vulnerabile din mediul rural acces gratuit la investigații medicale pentru depistarea unor afecțiuni care, netratate, pun viața în pericol.
Stilul de viață al persoanelor care trăiesc în mediul rural îi predispune la apariția cancerului de piele, potrivit unor studii recente.
În anul școlar 2021-2022, 624 de elevi de la 21 de școli ieșene din mediul rural au beneficiat de tratament în cabinetul stomatologic mobil al asociației Merci Charity.
Majoritatea persoanelor din mediul rural investigate în cadrul unei campanii de conștientizare au fost diagnosticate cu dislipidemie. Trei din patru persoane au prezentat valori crescute ale colesterolului.
Numărul medicilor de familie din zonele rurale va scădea și mai mult în următorii ani din cauza îmbătrânirii populaţiei. Soluţiile pentru această problemă trebuie concepute la nivel naţional, primăriile locale fiind prea sărace și prea lipsite de viziune pentru a o gestiona.
În România sunt aproximativ 55.000 de medici cu aviz de liberă practică. Câţi dintre aceștia vor să lucreze în zonele defavorizate ale ţării? Mai nimeni. Nici chiar acolo unde le sunt asigurate condiţii financiare și de lucru optime.
Când vine vorba de sistemul medical din România, teoria și realitatea sunt complet diferite. Sistemul medical pare că nu are încredere în pregătirea medicului de familie, iar dacă lucrurile vor rămâne așa, deficitul de medici de familie se va accentua.
Din cele 108 cazuri noi de tuberculoză, patru au fost la copii cu vârsta mai mică de 14 ani, iar cea mai mare parte a îmbolnăvirilor s-a înregistrat în mediul rural.
Pentru că zonele rurale au un deficit de personal sanitar, o ordonanță de Guvern permite funcţionarea centrelor de permanenţă şi cu 5 sau 6 medici, când nu se poate constitui echipa de 7.
La capitolul medicină dentară, decalajele sunt și mai mari: în Olt, în urban, există un medic stomatolog la 631 de persoane, în rural – unul la 21.425 de persoane.
În 2021, distribuția personalului sanitar pe medii de rezidență urban/rural a fost determinată de repartizarea teritorială a unităților sanitare, păstrându-se discrepanțele existente, arată INSEE.
Fostul ministru al Sănătății Ioana Mihăilă amintește că prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României, locuitorii din mediul rural și din zonele defavorizate vor avea acces la servicii medicale.
Pandemia de COVID-19 a evidenţiat încă o dată diferenţele dintre serviciile și îngrijirile medicale oferite în mediul urban și în cel rural, spune prof. dr. Vasile Drug. O altă problemă prezentă în ultimii doi ani este legată de sursele de
Andrei Baciu, preşedintele CNCAV, a spus că Dolj este judeţul cu cele mai multe persoane din rural vaccinate anti-COVID – respectiv, cu 12.530 de cetățeni.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe