Cei doi, colegi la Universitatea din Pennsylvania, au publicat în 2005, 2008 și 2010 studii care au arătat modul în care ARN-ul mesager putea fi utilizat în scop terapeutic, fără efecte adverse.În anii ’80, comunitatea știinţifică descoperise metode de producere a ARN-ului mesager prin transcripţie in vitro, fără a necesita, deci, culturi celulare. Însă acesta genera reacţii inflamatorii, ale căror cauze nu erau înţelese. Katalin Karikó s-a alăturat Universităţii din Pennsylvania din anul 1989, unde s-a concentrat asupra studiilor privind ARN-ul mesager. Din 1997, echipei de la „Penn” i s-a alăturat și dr. Drew Weissman, care era interesat de celulele dendritice și de rolul lor în mecansimele sistemului imunitar. 

El și Katalin Karikó au observat că aceste celule considerau ARN-ul mesager obţinut prin transcripţie in vitro ca fiind substanţă străină, generând astfel o reacţie inflamatorie. Celulele dendritice nu aveau însă acest comportament faţă de ARN-ul mesager produs in vivo, arătau studiile realizate pe mamifere. Cei doi au descoperit că la originea acestui comportament stăteau anumite deosebiri în structura bazelor azotate ale celor două tipuri de ARNm (adenozină, guanină, citozină, timidină, uracil). Modificând nucleozidele in vitro, prin multiple încercări, au descoperit în final diferenţa care prevenea apariţia procesului inflamator.

Trecut și viitor

Tehnologia ARNm a fost utilizată pentru dezvoltarea vaccinurilor împotriva SARS-CoV-2 în timpul pandemiei de COVID-19. Singurul Premiu Nobel acordat până acum pentru descoperirea unui vaccin a fost primit de Max Theiler, în 1951, pentru descoperirea vaccinului împotriva febrei galbene. Vaccinul său, 17D, primise aprobarea în 1938. Lungul drum al obţinerii acestuia a fost presărat cu pierderea de vieţi în rândul cercetătorilor care au încercat să găsească un leac împotriva „bolii omului alb”. Boala a generat pierderi enorme începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea.

În 2011, Premiul Nobel pentru Fizio­logie sau Medicină i-a fost acordat lui Ralph M. Steinman „pentru descoperirea celulelor dendritice și a rolului acestora în imunitatea adaptativă”. Acesta identificase în 1973 celulele care comandă eforturile tuturor celorlalte celule ale imunităţii. Katalin Karikó este în prezent vicepreședinte al BioNTech și profesor adjunct de neurochirurgie la Universitatea din Pennsylvania. Drew Weissman este director al Penn Institute pentru Inovaţii cu ajutorul ARNm. Echipa lui lucrează acum la un vaccin împotriva tuturor coronavirusurilor, un vaccin universal împotriva virusului gripal și unul împotriva virusului herpetic, precum și la utilizarea tehnologiei ARNm în tratamentul cancerului.

https://www.nobelprize.org/prizes/medicine/2023/press-release/
https://mhm.bz/hJMPg