Conferinţa naţională de psihosomatică a fost reluată anul acesta, după o pauză de trei ani cauzată de pandemia de COVID-19. Aproape 100 de specialiști, studenţi (inclusiv studenţi internaţionali) și rezidenţi au participat la reuniunea medicală care s-a bucurat și de prezenţa lectorilor internaţionali. 

Sunt de reţinut speakerii – două distincte generaţii, cea a seniorilor, respectiv a tinerilor –, notând audierea lucrărilor absolvenţilor programului masteral de psihosomatică al UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca. Apoi, trebuie menţionate prezentarea ţinută de prof. dr. Wolfgang Soellner, primul președinte al European Association for Psychosomatic Medicine (EAPM), și cea a prof. dr. Bernd Löwe (Hamburg), care a reprezentat Academia EAPM.

Programul știinţific al celor două zile a fost extrem de concentrat. Participanţii au abordat declinul cognitiv la vârstnici și tulburările comportamentale în demenţă. Din perspectivă psihiatrică, aceste persoane pot dezvolta depresie sau manie. Simptomele neuropsihiatrice includ apatia, paranoia, scăderea interesului pentru îngrijirea proprie. 

Din perspectivă clinică, vorbim și despre agitaţie, agresiuni verbale sau/și fizice, rezistenţă la îngrijire. Abordările terapeutice au în vedere inclusiv comportamentul maniacal, comportamentul sexual inadecvat, problemele de somn. Intră în discuţie și impactul mediului înconjurător asupra vârstnicului, cum ar fi, de exemplu, o nouă rutină, un nou coleg de cameră, schimbarea programului zilnic, a personalului care are grijă de pacient, o cameră supramobilată. Crește prevalenţa bolii  Alzheimer. Din păcate, statisticile pentru România nu se cunosc (nici) în acest domeniu, astfel că este necesară înfiinţarea unui Registru Naţional al Demenţei.

Factori decisivi în suicid

Capabilitatea ca factor decisiv în sinucidere a fost un alt subiect dezvoltat în cadrul conferinţei de la Cluj-Napoca. În acest context au fost prezentate teoriile tradiţionale și noi privind suicidul. Una dintre teorii detaliază cei trei pași ai suicidului: dezvoltarea ideaţiei suicidare, severitatea, pasajul la acţiune. Există puţine studii privind tehnicile de modificare a capabilităţii și există dovezi slabe legate de posibilitatea  manipulării capabilităţii. 

Stresul oxidativ în somn a fost și el adus în discuţie. S-a vorbit despre rolul somnului, deprivarea de somn și urmările acesteia: somnolenţă, afectare cognitivă, neoplazii, creșterea mortalităţii și a riscului unor patologii psihiatrice. În acest context a fost abordată și deprivarea de somn în timpul pandemiei de COVID-19.

Diabetul presupune adaptări comportamentale

Aspecte psihosociale ale diabetului zaharat de tip 2 au făcut și ele obiectul unei prezentări. Am aflat astfel că diabetul zaharat de tip 2 presupune adaptări comportamentale și psihologice. Intervenţia psihosocială poate crește aderenţa la tratament. A fost abordat și conceptul de simptome persistente somatice și mentale.

Problema gestionării depresiei rezistente la tratament (TRD) a adus în discuţie utilizarea 
esketaminei, un medicament care modulează neurotransmiterea glutamatului, restabilind funcţia sinaptică. Psihoterapia și terapia non-farmacologică pot fi luate și ele în calcul în traseul pacientului cu TRD. Fiecare pacient trebuie evaluat cu mare atenţie înainte de începerea tratamentului cu esketamină. Două studii de caz prezentate au avut ca obiect restructurarea cognitivă în echilibrarea psihosomatică. Ambele au fost rezolvate prin terapii la nivelul cogniţiei.

Prezentări din domenii variate

Alte subiecte abordate au fost adaptogenii vegetali în terapia psihosomatică (modul în care plantele adaptogene ne aduc mai aproape de natură și de noi înșine), ficatul gras non-alcoolic, practici de comunicare privind imunizarea și asocierea lor cu acceptarea  vaccinului, predarea psihosomaticii în nursing, mecanismele de coping în bolile inflamatorii intestinale, catatonia în bolile organice, medicaţia psihotropă și interacţiunile medicamentoase/gestionarea lor, aplicaţiile inteligenţei artificiale în psihosomatică. Concluzia generală a vizat și modul de abordare a pacientului, felul în care cadrele medicale trebuie să i se adreseze.

Se cuvine menţionată și sesiunea dedicată tinerilor, cu teme precum alexitimia în intestinul iritabil; tulburările somnului în rândul studenţilor clujeni; atitudinea faţă de cancerul de col uterin, meditaţia și vindecarea; anxietatea la pacienţii cu indicaţie de gastroscopie și colonoscopie; stresul profesional la antreprenori (prevalenţă în creștere alarmantă, cauzată de nesiguranţa socio-economică); prevalenţa somatizării la studenţii internaţionali din Cluj-Napoca.