Evoluţia tehnologică a adus cu sine necesitatea implementării unor soluţii digitale în sistemele de sănătate din lumea întreagă. Medici, grupuri de cercetători, startupuri s-au implicat în diverse proiecte care au dus, în cele din urmă, la apariţia unor aplicaţii sau soluţii digitale destinate persoanelor cu diverse afecţiuni sau condiţii, dar și unităţilor sanitare.

Sistemul de sănătate din România, mai ales cel public, este unul în care se pot face multe progrese în ceea ce privește digitalizarea, cu atât mai mult acum, când în Planul Naţional de Rezilienţă și Redresare sunt prevăzute fonduri de 100 de milioane de euro în acest sens. Potrivit Ministerului Sănătăţii, proiectele de digitalizare pot viza „îmbunătăţirea reţelelor de comunicaţii, implementarea și/sau îmbunătăţirea software-ului clinic și a interoperabilităţii, implementarea și/sau îmbunătăţirea software-ului non-clinic și a interoperabilităţii”.

 „Ca utilizator de smartphone și de aplicaţii, eu mi-aș dori să am o singură identitate în sistemul de sănătate, adică sub un singur user să am acces la toate datele mele, să pot să-mi fac programare oriunde. Ca pacient, îmi doresc ca în momentul în care am acces la un medic, acela să poată vedea toate informaţiile medicale de care are nevoie. Așa arată digitalizarea de succes, în opinia mea. Să am acces rapid la cel mai bun medic. Să nu am niciun fel de fricţiune în procesul acesta: cum ajung la el, cum mă programez, cum aflu informaţii. Să existe colaborare între medicii care mă tratează, să ia decizii împreună”, mi-a explicat Mircea Popa, CEO Medicai.

Transmiterea informaţiilor este facilitată

 Medicai este un startup care oferă furnizorilor de servicii medicale infrastructură de imagistică medicală. Cu ajutorul unei platforme cloud interoperabile sunt facilitate stocarea și managementul datelor imagistice. Recent, compania a implementat platforma sa în toate unităţile sanitare aflate în subordinea Administraţiei Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB). Peste 60.000 de date imagistice au fost încărcate în platformă în aproximativ șase luni. „Suntem încântaţi de oportunităţile pe care le prezintă acest parteneriat. Noi vedem acest proiect ca un început pentru digitalizarea întregului sistem de sănătate din România”, a mărturisit Mircea Popa.

 Unităţi precum Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu” și Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu” au ales să încurajeze aparţinătorii să își creeze și să își acceseze dosarul medical în format digital securizat, prin intermediul platformei interoperabile, prin crearea unui cont gratuit. În plus, pentru spitalele din cadrul ASSMB care lucrează cu furnizori externi de imagistică s-a reușit crearea unei conexiuni securizate pentru a transmite rezultatele investigaţiilor. Odată efectuate, acestea sunt transmise în timp real atât medicului trimiţător, cât și pacienţilor.

Util și în tumor board

 Soluţia propusă de startupul românesc și-a găsit utilitatea și în ceea ce privește tumor board-urile întocmite în spitalele de specialitate din cadrul ASSMB. Dosarele medicale ale pacienţilor oncologici sunt organizate într-un singur loc, iar echipa medicală are posibilitatea să acceseze oricând și de oriunde conţinutul acestora. „Am plecat de la nevoia de a crea un dosar al pacientului, care să fie ușor accesibil, să permită completarea cu informaţii, pe măsură ce acestea se acumulează, iar căutarea (dosarului și în interiorul acestuia) să fie facilă pentru orice utilizator”, a explicat dr. Dragoș Median, medic primar Oncologie medicală la Spitalul Filantropia. Cu ajutorul unui link securizat, dosarele pot fi încărcate și de pacienţi, înainte ca aceștia să vină la consultaţie. Iar lucrurile nu se opresc aici. În prezent, este în curs de implementare un proiect ce urmărește demararea fluxurilor de Tumor Board Oncologic în colaborare cu Institutul Clinic Fundeni și Institutul Oncologic București.

Liantul între furnizori, medici și pacienţi

Medicai permite transmiterea datelor imagistice între furnizorii de astfel de servicii, medicii și pacienţii care utilizează această platformă. Informaţiile sunt partajate automat, într-un mod sigur și în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor (HIPAA, GDPR). Utilizatorii pot vizualiza imagistica, indiferent de tipul acesteia, cu ajutorul unui viewer încorporat în platformă și o pot stoca într-un mod eficient. „Instrumentul pe care noi l-am creat se conectează la aparatul care generează imaginile și eliberează datele. Persoana care a făcut analiza sau scanarea poate apoi să facă diferite lucruri cu acele date/rezultate: să le trimită pacientului, medicului care l-a trimis la investigaţii, să înglobeze datele într-o comisie multidisciplinară – un tumor board sau o comisie pentru un caz chirurgical sau o afecţiune”, mi-a explicat Mircea Popa. Accesul în platformă se face pe bază de cont și parolă. Conturile destinate pacienţilor sunt complet gratuite. 
 

Cele pentru medici funcţionează după un alt mecanism: „Ele sunt gratuite până la un anumit punct, odată depășite limitele acelea de gratuitate, trebuie să plătească. În principiu, pot să primească date, dar nu pot încărca gratuit peste o anumită limită (15 giga, echivalentul a 30-50 de pagini)”. Platforma are încorporate și instrumente care facilitează comunicarea între medic și pacienţi (modul de chat, platformă Zoom integrată), putând fi utilizată și în telemedicină.

„Într-o lume în care totul este izolat, ne dorim să construim podurile”

Activând în digital health din 2011, fondatorii Medicai și-au îndreptat atenţia, în 2018, spre domeniul imagisticii din România, unde au simţit că este nevoie de optimizare. Curioasă, am vrut să le aflu povestea. Așa că am stat de vorbă cu Mircea Popa, CEO-ul companiei.

Ce v-a determinat să creaţi platforma Medicai?

În ziua de astăzi, deoarece datele sunt [stocate] în spital fizic, doctorii au acces la ele doar dacă sunt acolo. Noi vrem să le mutăm în cloud, [astfel încât] toată lumea să aibă un potenţial acces la ele, iar acesta să nu se mai facă pe bază de locaţie, ci pe bază de drepturi (acces prin intermediul conturilor – n.red.).

Care este povestea startupului  vostru?

Din 2011 până în 2018, am făcut un startup de screening pentru cancer de piele. Apoi ne-am gândit să facem ceva de impact în domeniul imagisticii. Iniţial, am vrut să venim cu soluţii de inteligenţă artificială (IA) în imagistică, dar după ce am vorbit cu stakeholderii din domeniu, ne-am dat seama că în imagistică investigaţiile sunt încă ţinute pe CD-uri. Și atunci era greu să facem un algoritm bazat pe IA care după aceea să analizeze un CD. Așa că ne-am gândit să dezvoltăm o soluţie pentru a ajuta clinicile de diverse specialităţi să colaboreze mai ușor. Ne-am întrebat cum ar fi dacă toţi furnizorii de servicii ar fi conectaţi între ei, dacă fiecare ar putea să augmenteze serviciile celorlalţi, să își facă fluxuri comune – de la această idee am pornit. Într-o lume în care totul este izolat, noi [ne dorim să] construim podurile. Să facem reţeaua aceasta de „poduri” cât mai complexă.

Clinicile de diverse specialităţi ar trebui să fie integrate, să lucreze împreună ca departamente ale aceluiași mare spital ’virtual. (Mircea Popa, CEO Medicai)

Sistemul, o provocare în sine

Care au fost cele mai mari provocări pe care le-aţi întâmpinat în crearea platformei?

Cred că sistemul în sine este o provocare foarte mare. Și aici nu mă refer neapărat la România. În general, în orice ţară mai dezvoltată sistemul medical este complex. Ai foarte mulţi stakeholderi și trebuie să te asiguri că ceea ce faci nu e contra interesului unuia dintre ei. Ai un pacient provider și un plătitor (asigurătorul, angajatorul, guvernul), iar în România, cumva, le avem pe toate. Dacă plătești din buzunar, ești tu plătitorul, dacă ai un abonament plătit de firmă, angajatorul e cel care plătește, iar dacă te duci la un spital public, e guvernul. Apoi ai o autoritate care reglementează dreptul de practică sau dreptul de a vinde un produs pe piaţă, ai ONG-uri, ai companii farma. Cu toţii au un cuvânt de spus și trebuie să fii foarte atent. Pe de altă parte, din cauza acestui set-up, adoptarea de noi soluţii este foarte lentă comparativ cu alte industrii, iar aceasta este iarăși o provocare.

Care a fost atitudinea spitalelor faţă de soluţiile propuse de voi?

În orice spital există oameni care își doresc o schimbare, dar și persoane care preferă ca totul să rămână la fel. Important e să ajungi la cei care își doresc aceste schimbări. Se vorbește despre digitalizare. Problema nu e că nu se dorește, ci că puţini știu ce înseamnă acest proces, cum arată o digitalizare de succes.

Cât de ușor sau de dificil este să convingi oamenii să adopte asemenea soluţii?

Dificil nu e să îi convingi, ci să înţelegi care este profilul acelui om. Să înţelegi canalele prin care poţi să ajungi la el. Mai ţine însă și de context. Să luăm ca exemplu pandemia, când totul s-a mutat în online. Au dispărut evenimentele fizice, în care puteai să întâlnești oameni și să îţi faci cunoscută soluţia digitală pe care o oferi. Și atunci trebuia să le scrii. În același timp, s-a investit foarte mult în digitalizarea sistemului de sănătate. S-au coborât foarte mult barele de certificare. Și atunci, eu când îi scriam cuiva pentru a-i face cunoscut startupul nostru, el mai primea alte zeci de mesaje similare. Despre asta e vorba: să știi unde să găsești potenţialul client și să știi ce să-i spui ca să-i atragi atenţia. Dacă acesta este oricum deschis către astfel de situaţii, nici nu trebuie să îl convingi. Însă provocarea constă în a ajunge la el la momentul potrivit.

Sprijin pentru ucraineni

V-aţi implicat în crearea unui tumor board pentru pacienţii ucraineni. Cum funcţionează acesta?

Odată cu începerea războiului, există persoane care nu au mai putut să-și continue tratamentul și atunci s-a pus problema să fie duse în centre de tratament din afara Ucrainei. Partenerii noștri au strâns doctori din Statele Unite, Canada și alte ţări și au creat o reţea de institute oncologice, provideri de radioterapie, chimio­terapie etc., făcând practic un tumor board online. Ei evaluează datele pacienţilor, decid unde trebuie să ajungă, văd cine ar putea să-i trateze și după aceea, practic, îi rotează între aceste centre. Pentru aceasta ei avut nevoie de soluţii care să fie și HIPAA, și GDPR, ca să poată transfera aceste date intercontinental și care să poată, în același timp, să lucreze cu imagistică și standardele acestea complexe. Iar noi le-am dat infrastructura necesară.

Ce alte proiecte mai aveţi în derulare?

Aceeași asociaţie vrea acum să creeze o reţea de oncologi români stabiliţi în alte ţări, care să ajute medicii din România care tratează pacienţi oncologici (peer-to-peer). Mai avem în discuţie câteva proiecte pe navigare de pacienţi. Aportul nostru constă în asigurarea accesului la date și organizarea diferitelor activităţi: evaluare, transmitere de date, monitorizare ulterioară, acces la expertiză. Apoi, ajutăm diferite asociaţii cu care colaborăm să ofere expertiză sau să dea acces la expertiză internaţională medicilor din România. Aici vorbim în general de afecţiuni complexe pentru care, poate, în România nu există tratament și din cauza aceasta, poate nu există nici cunoștinţele necesare de a evalua un pacient. De exemplu, în cazul unei molecule sau a unei imunoterapii care la noi nu este disponibilă, și atunci nu ai nicio experienţă despre cum răspunde pacientul la terapie, cât trebuie să-i dai, cum să dai ș.a.m.d.