Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Vaccinăm sau nu copiii de 5-11 ani împotriva COVID-19?

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE vineri, 28 ianuarie 2022

Nevaccinaţi, copiii pot deveni principalul rezervor de SARS-CoV-2 în comunitate, spun multe studii recente, mai ales în condiţiile noii variante Omicron a virusului, cu un nivel crescut de transmisibilitate și răspândire mult mai rapidă.

Continuăm seria de articole generate de masa rotundă organizată recent de Academia de Știinţe Medicale, sub coordonarea prof. dr. Doina-Anca Pleșca. Astăzi ne vom ocupa de vaccinarea anti-COVID la copiii de 5-11 ani, apelând la elementele prezentate în lucrarea sa de prof. dr. Sorin Man, medic primar pediatru la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca – Clinica Pediatrie III. Prezentarea, mărturisește profesorul Man, se bazează pe concluziile rezultate din cele două întâlniri ale Comitetului consultativ pentru practici de imunizare al CDC din SUA, prima în 1 noiembrie 2021 și a doua în 5 ianuarie 2022.

De ce să-i vaccinăm?

Privind situaţia epidemiologică din SUA, valul din ianuarie 2021, observăm că adulţii dominau în ceea ce privește incidenţa COVID-19, urmaţi îndeaproape de copiii de 16-17 ani, apoi de cei de 12-15 ani și cei de 5-11 ani (1). În valul din octombrie 2021, situaţia s-a schimbat puţin, în sensul că adulţii au trecut pe locul patru ca incidenţă, dominantă devenind grupa de vârstă 16-17 ani, apoi cei de 12-15 ani, respectiv 5-11 ani (Fig. 1) (1).

Fig. 1. Evoluție incidență pe grupe de vârstă. Sursa - CDC
Fig. 1. Evoluție incidență pe grupe de vârstă. Sursa - CDC

 

Dar, una este să luăm în calcul cazurile raportate și alta – seroprevalenţa infecţiei cu SARS-CoV-2. Un studiu de seroprevalenţă din septembrie 2021, tot din SUA, arată că 38% dintre copiii de 5-11 ani prezentau anticorpi împotriva acestui virus și s-a calculat că pentru un caz clinic raportat la copil, alte șase cazuri aveau anticorpi. Asta, în condiţiile în care, în populaţia generală, la un caz raportat existau numai 2,4 cazuri cu anticorpi anti-SARS-CoV-2. Mult mai puţini cu anticorpi împotriva virusului erau adulţii (18-64 de ani) și încă mai puţini vârstnicii de peste 65 de ani.

Câte dintre aceste cazuri ajung în spital? Nici aici nu domină copiii de 5-11 ani, care au o incidenţă mai mică a spitalizărilor asociate cu boala COVID-19 (2). Mai des ajung copiii de 16-17 ani și cei de 0-4 ani. La fel și la mortalitate: sunt mai puţine decese la copiii între 5 și 11 ani, comparativ cu cei de sub 1 an sau cu cei de 17-18 ani (3).

Dar comparând aceste decese cu alte boli care pot fi prevenite prin vaccinare, lucrurile stau cu totul altfel. „În cadrul hepatitei A, de exemplu, în SUA se raportează cam trei decese pe an la grupa de vârstă sub 20 de ani. Opt decese prin infecţie meningococică – grupa de vârstă 11-18 ani –, 16 decese prin varicelă – între 5 și 9 ani –, 17 decese în medie pe an de rubeolă – la orice vârstă –, 20 de decese prin rotaviroză – la copiii sub 5 ani. Când vine vorba de COVID-19 însă, în perioada octombrie 2020 – octombrie 2021 au fost raportate 66 de decese în SUA la copii de 5-11 ani”, arată medicul amintit.

Beneficiile, net superioare riscurilor

Dacă ne uităm pe incidenţa COVID-19 la grupa de vârstă 12-17 ani în funcţie de statusul vaccinal (Fig. 2), vedem că cei nevaccinaţi (linia albastră) ajung de șapte ori mai mult să se infecteze faţă de cei vaccinaţi. „Da, se pot infecta și cei vaccinaţi, dar este un risc de șapte ori mai mare pentru nevaccinaţi să se infecteze”, adaugă profesorul Sorin Man.

Fig. 2. incidența COVID-19 la grupa de vârstă 12-17 ani în funcție de statusul vaccinal. Sursa - CDC
Fig. 2. incidența COVID-19 la grupa de vârstă 12-17 ani în funcție de statusul vaccinal. Sursa - CDC
Fig. 3. Incidența spitalizărilor COVID-19 la grupa de vârstă 12-17 ani în funcție de statusul vaccinal. Sursa - CDC
Fig. 3. Incidența spitalizărilor COVID-19 la grupa de vârstă 12-17 ani în funcție de statusul vaccinal. Sursa - CDC

 

În cazul celor spitalizaţi (Fig. 3) situaţia arată și mai rău pentru cei care nu se vaccinează. La grupa de adolescenţi, 12-17 ani, observăm (linia albastră) că cei nevaccinaţi au un risc de 11 ori mai mare de a ajunge în spital faţă de cei vaccinaţi (linia verde). „Da, poţi să ajungi și vaccinat în spital, dar dacă nu te vaccinezi ai un risc de 11 ori mai mare să fii spitalizat pentru infecţia COVID faţă de un vaccinat. Vorbim de adolescenţi în acest caz, dar aceleași rezultate le-am putea obţine și la copiii de 5-11 ani”, mai spune medicul clujean.

Potrivit acestuia, multe studii au arătat că și copiii transmit boala, unele că o transmit mai rar decât adulţii, dar altele, mai recente, arată că transmiterea ar fi similară cu cea din cazul adulţilor: „S-a mai demonstrat că vaccinarea reduce transmisia bolii, nu o blochează, dar o reduce. Deci ar fi mai puţine cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2”.

Răspuns imun promiţător

Orice vaccin se evaluează în funcţie de imunogenitate, eficacitate și, poate în primul rând, siguranţă. „Studiul care a stat la baza aprobării vaccinului Pfizer-BioNTech la copiii de 5-11 ani, singurul aprobat până acum, este cel publicat în iunie în New England Journal of Medicine (4), apărut pe hârtie abia în 6 ianuarie 2022 – în varianta online era publicat din noiembrie 2021 și de aceea atunci s-a început vaccinarea în masă a copiilor din această categorie de vârstă, în SUA”, explică prof. dr. Sorin Man.

În prima fază a studiului, s-a ales doza de vaccin care să fie folosită la acești copii. S-au comparat trei doze și s-a constatat că, indiferent de doza administrată – 10, 20 sau 30 de micrograme –, răspunsul imunologic este același. În schimb, efectele adverse locale și sistemice sunt mai multe la dozele de 20 și 30 µg. Atunci, s-a preferat doza de 10 µg. Mai mult, această doză genera un răspuns imunologic identic cu cel generat de doza de 30 µg administrată grupei de vârstă 16-25 de ani.

Au urmat studiile de fază 2 și 3, publicate în același articol, și s-a observat că după vaccinare, copiii prezintă un titru mult mai mare de anticorpi anti-SARS-CoV-2 atât în populaţia totală de studiu, cât și la pacienţii care erau SARS-CoV-2 pozitivi anterior vaccinării, respectiv SARS-CoV-2 negativi. „Este o creștere substanţială a titrului de anti­corpi la o lună de la doza a doua de vaccin”, completează profesorul Man.

Legat de eficacitatea vaccinală la această grupă de vârstă, răspunsul vine de la același articol publicat în New England Journal Medicine, aceasta fiind de 90,7%.

Există reacţii adverse?

Există. Același articol din New England Journal of Medicine arată care sunt reacţiile posibile în urma vaccinării, comparativ cu lotul placebo. Astfel, regăsim reacţii locale legate de vaccin: roșeaţă, tumefiere iniţială, durere la locul injecţiei – reacţii ușoare și medii care au apărut frecvent și în lotul placebo. Foarte rar au apărut reacţii locale severe. În plus, nu au fost mai multe reacţii adverse locale după doza a doua faţă de prima doză.

Dacă ne referim la reacţiile adverse sistemice, da, vaccinul poate cauza febră, oboseală, cefalee. Poate fi interesant de observat că, după prima doză, cefaleea a fost prezentă în proporţie de 24% în lotul placebo și de doar 22% în cel cu vaccin. Amintim aici că există o prevalenţă a cefaleei în populaţie: vizita la medic, de exemplu, și administrarea oricărei injecţii poate să producă cefalee. În procentaje mai mici s-au mai constatat: frisoane, vărsături, diaree, dureri musculare, dureri articulare, dar toate au fost reacţii ușoare sau medii.

S-a vorbit mult despre miocardită după vaccin. Din datele raportate în sistemul VAERS până la 19 decembrie 2021 și prezentate de profesorul Sorin Man reiese faptul că la peste 8 milioane de doze administrate copiilor de 5-11 ani în SUA au fost raportate doar 16 cazuri de miocardite, dintre care numai 12 îndeplineau definiţia de miocardită. Vârsta mediană este de 10 ani (vorbim de categoria de vârstă 5-11 ani). De obicei, debutul survenea la două zile după vaccinare. După prima doză au existat două cazuri, după a doua doză – nouă cazuri, iar despre un caz nu se cunoștea după care doză a survenit; 67% dintre cei cu miocardită au fost băieţi: „Dar ce e important, toate cazurile au fost ușoare, faţă de miocardita după infecţia cu SARS-CoV-2, care este mult mai frecventă și mult mai severă”, completează medicul.

Unde preferă părinţii să-și vaccineze micuţii

Potrivit profesorului Man, există o serie de date încă nepublicate – un studiu realizat în colaborare cu Universitatea din Iowa (Fig. 4) – care arată că părinţii preferă să-și vaccineze copiii din această grupă de vârstă în primul rând la medicul de familie, pe care îl cunosc foarte bine, sau la pediatru, dacă copilul are și un pediatru care îl îngrijește frecvent. Mai rar la farmacie, iar cu vaccinarea la școală puţini părinţi americani sunt de acord.

Fig. 4. Unde preferă părinții să-și vaccineze copiii de 5-11 ani
Fig. 4. Unde preferă părinții să-și vaccineze copiii de 5-11 ani

 

„La implementarea vaccinării pentru acești copii în România, situaţia ar putea fi identică: medic de familie, pediatru și mai puţin acele centre drive in pentru copii”, conchide medicul clujean.

Bibliografie

https://covid.cdc.gov/covid-data-tracker/#demographicsovertime
https://covid.cdc.gov/covid-data-tracker/#covidnet-hospitalization-network
https://data.cdc.gov/NCHS/Provisional-COVID-19-Deaths-Counts-by-Age-in-Years/3apk-4u4f/data
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2116298

Etichete: vaccinare copii covid studii recomandari

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.