Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Infecţia cu SARS-CoV-2 și impactul ei în lumea medicală

Viața Medicală
Maura Anghel vineri, 21 august 2020

În 2020, infecţia cu SARS-CoV-2 este una dintre cele mai discutate teme la manifestările știinţifice medicale.

dermaCum era de așteptat, subiectul s-a aflat și pe unul dintre panelurile celei de-a noua ediţii a manifestării știinţifice Primăvara Dermatologică Ieșeană, desfășurată luna trecută în variantă online. Evenimentul a reunit peste 2.800 de participanţi și peste 70 de lectori naţionali și internaţionali.

Ediţia a noua a PDI a fost organizată, ca în fiecare an, de Asociaţia Dermatologilor din Moldova, sub egida Universităţii de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, a Colegiului Medicilor și a Colegiului Farmaciștilor din Iași.

Copreședinţii acestei ediţii au fost prof. dr. Daciana Elena Brănișteanu (UMF „Grigore T. Popa” Iași) și prof. dr. Simona Roxana Georgescu (UMF „Carol Davila”, București).

Președinţi de onoare au fost nume consacrate ale lumii medicale – prof. dr. Andrew Nicolaides (Marea Britanie), prof. dr. Torello Lotti (Italia), dr. Niazi Kushrow (SUA), prof. dr. Lăcrămioara Ionela Șerban (UMF „Grigore T. Popa” Iași) și prof. dr. Călin Giurcăneanu, președintele Societăţii Române de Dermatologie (UMF „Carol Davila”, București).

În perspectiva pandemiei de COVID-19, interdisciplinaritatea a fost un punct forte, amănunt punctat, în interviul pe care ni l-a acordat, de prof. dr. Daciana Brănișteanu (UMF „Grigore T. Popa” Iași), fondatorul și președintele PDI 2020.

daciana branisteanu2

Cum s-a evidenţiat multidisciplinaritatea la Primăvara Dermatologică Ieșeană (PDI) 2020, în contextul pandemiei de COVID-19?

Interdisciplinaritatea a excelat, în primul rând, pentru că s-a putut discuta problema plecând de la etiopatogenie și de la maniera în care se dezvoltă această infecţie până la implicaţiile imunologice, impecabil descrise de Monica Neagu, președintele Societăţii Române de Imunologie.

Potrivit acesteia, pacientul poate parcurge trei stadii – primul este cel asimptomatic, când virusul a pătruns în căile respiratorii
superioare, iar după două zile deja este simptomatic.

Apoi, infecţia virală coboară – există o imunitate înnăscută puternică, se manifestă plenar și o generează și pe cea adaptativă, fiind eficientă în aproximativ 80% dintre cazuri, astfel încât infecţia se va remite, simptomele vor fi medii, iar pacientul își revine.

Din păcate, există stadiul al treilea, în care apare acest sindrom de detresă respiratorie acută, care afectează 20% dintre pacienţi, fiind asociat cu toate complicaţiile cunoscute.

La început de drum

Vorbiţi-ne despre manifestările cutanate specifice care însoţesc infecţia cu SARS-CoV-2 și elementele caracteristice. Maniera în care infecţia cu acest virus impactează pielea a fost recunoscută la începutul pandemiei.

Primele informaţii despre acest impact au fost publicate în martie, de un grup de dermatologi de la Spitalul „Alessandro Manzoni” din Lecca, nordul Italiei. Dintre cei 148 de pacienţi COVID-19 pozitivi examinaţi, 60 au fost excluși, pentru a elimina o reacţie acută postmedicamentoasă.

Dintre cei 88 de pacienţi rămași în studiu, 20,5% aveau leziuni cutanate de tip rash cutanat, localizate predominant pe trunchi, leziuni urticariene diseminate, iar un bolnav prezenta leziuni dishidroziforme ale mâinilor.

Remarcabil era faptul că leziunile dispăreau spontan în câteva zile, fără a fi corelată apariţia lor cu gravitatea bolii. Manifestările cutanate erau prezente la 44% dintre bolnavi, încă de la debutul infecţiei cu SARS-CoV-2, la restul apărând în evoluţia afecţiunii.

Simptomatologia subiectivă a fost absentă sau modestă: un ușor prurit. La fel ca și HIV sau sifilis, infecţia cu SARS-CoV-2 se pozitivează ca un „non mare mim – great mimicker” în ceea ce privește expresia sa cutanată. Suntem la începutul drumului spre identificarea corectă a manifestărilor cutanate date de SARS-CoV-2.

Infecţia cu noul coronavirus a periclitat diagnosticul în urmărirea și tratamentul celorlalte patologii dermatologice?

Desigur, deoarece accesul la spitale a fost limitat, cu excepţia cazurilor foarte grave și nu a existat un curs normal în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul pacienţilor cu alte afecţiuni.

În sprijinul acestei afirmaţii sunt mărturiile oferite de conf. dr. Laura Endreș, de la Universitatea Oradea, care a prezentat detaliile unui caz în care a salvat viaţa unui pacient cu pemfigoid bulos, în situaţia în care nu s-au putut efectua biopsii și nici examen anatomopatologic.

Pemfigoidul bulos este cea mai frecventă dermatoză buloasă, produsă prin mecanism autoimun. Incidenţa bolii este mai mare la persoanele vârstnice, 80% dintre pacienţi având vârste peste 60 ani.

Și medicii sunt supuși contaminării

Se cam știe cum se răspândește noul coronavirus. Mai sunt și alte căi de transmitere de care trebuie să se ţină cont?

După apariţia cazurilor grave și a deceselor cauzate de COVID-19, inclusiv în rândul cadrelor medicale, experţii din sănătate au dorit să afle care dintre specialităţile medicale prezintă un grad mare de expunere.

Lectorul universitar Daniel Brănișteanu (UMF „Grigore T. Popa Iași – n.r.) spune că o explicaţie ar veni din particularităţile de lucru în cabinetele oftalmologice.

Virusurile se transmit prin aerosolii care intră în contact direct cu conjunctiva. Examinarea la biomicroscop se face la o distanţă foarte mică, de regulă sub un metru, iar examenul are o anume durată,
oftalmologul fiind astfel expus.

Care este incidenţa pacienţilor COVID-19 contagioși la nivel ocular?

În rapoartele iniţiale, incidenţa acestei infecţii era undeva sub 1%. Ulterior aceasta a fost estimată între 1 și 3%, ca să se ajungă la aproape 32% la pacienţii cu forme grave, aflaţi în secţiile de terapie intensivă.

Potrivit lectorului Daniel Brănișteanu, cinci din șase pacienţi COVID-19 cu conjunctivită sunt pozitivi pentru ARN-ul viral la nivel conjunctival, ceea ce înseamnă că sunt contagioși la nivel ocular.

Vorbind de interdisciplinaritate, impactul infecţiei cu SARS-CoV-2 asupra patologiei venoase cronice, care este foarte frecvent, a fost adus în atenţie de prof. dr. Andrew Nicolaides, președintele boardului European Venous Forum, care și în acest an a fost președinte de onoare al PDI.

Foarte interesante au fost și discuţiile legate de lupusul eritematos, psoriazis, manifestările cutanate în piciorul diabetic și multe altele.

Cu alte cuvinte, și medicii sunt supuși contaminării.

Evident. Manifestările oculare, ca și cele cutanate, pot fi atipice și pot părea banale, dar pot trăda alte boli oftalmologice. Este foarte important ca practicianul să ţină cont de faptul că o banală conjunctivită se poate dezvolta, în condiţiile infecţiei cu SARS-CoV-2, precum o erupţie cutanată de tipul unui exantem sau poate părea un pitiriazis rozat Gibert, ce poate marca debutul sau evoluţia unei infecţii cu SARS-CoV-2.

Focusul pe soluţii terapeutice

Ajunși la final de dialog, este important să marcăm unele
concluzii.

Prof. dr. Sabina Zurac, directorul medical al Spitalului Colentina, unul dintre anatomopatologii care au efectuat necropsii la pacienţii răpuși de infecţia cu SARS-CoV-2, a arătat faptul că există un tablou anatomopatologic foarte bine conturat al infecţiei cu noul coronavirus, care nu lasă loc de interpretare asupra cauzei decesului unui pacient.

Această infecţie are un pattern caracteristic. Posibilitatea dezvoltării unui vaccin cu adevărat util este foarte puţin probabilă în viitorul apropiat. Atenţia specialiștilor se focusează pe descoperirea unor soluţii terapeutice cu repoziţionarea hidroxiclorochinei în tratamentul infecţiei și dezvoltarea de noi terapii, cum ar fi cea cu bevacizumab.

Merită aduse în atenţie rezultatele cercetărilor privind proiectul convalescent plasma și utilizarea lui în tratarea pacienţilor cu SARS-CoV-2, oferite de prof. dr. Iulia Popescu (Universitatea Pittsburgh, Penssylvania).

Terapia a fost folosită încă din 1800 și apoi în timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918, conceptul de bază fiind folosirea imunităţii pasive. Cei care au avut această boală au dezvoltat anticorpi, iar plasma lor poate fi donată și folosită în tratamentul formelor severe.

Nu putem încheia dialogul fără a aminti de efortul medicilor depus în această perioadă și de măsurile luate pentru a limita infecţia.

Acest aspect a fost foarte bine punctat de președintele Colegiului Medicilor Iași, conf. dr. Liviu Oprea. Dacă ar trebui să vorbim din perspectiva măsurilor luate în această pandemie, lucrul cel mai important despre care ar trebui să vorbim sunt cunoștinţele limitate despre SARS-CoV-2 și despre boală în sine.

Tocmai din acest motiv, și pentru că s-a acţionat în condiţii de incertitudine, s-au luat măsuri drastice peste tot în lume.

Din punct de vedere profesional, cea mai mare problemă a pandemiei a fost presiunea asupra sistemelor sanitare, care a impus raţionalizări ale resurselor.

În România, ele au fost redirecţionate dinspre patologia obișnuită spre tratarea celor cu COVID-19. Medicii sunt principalii actori implicaţi, care și-au asumat riscuri crescute personale, profesionale, morale și legale.

 

Etichete: Daciana Brănișteanu infecţiei cu SARS-CoV-2 SARS-CoV- 2 pandemie covid-19 Oftalmologie

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.