Precum vinul, cafeaua este atât aliment, cât și medicament, peste 80% din populaţia lumii consumând zilnic cel puţin o ceașcă de cafea. Cele două tipuri majore de cafea sunt Arabica (Coffea arabica) și Robusta (Coffea canephora). Într-o ceașcă standard de 150 ml, conţinutul de cofeină variază de la 71 la 120 mg pentru cafeaua Arabica și de la 131 la 220 mg pentru Robusta. Se consideră că varianta Arabica compensează cantitatea mai mică de cofeina printr-o aromă mai bogată. 

        Cofeina acţionează ca un stimulent nervos central prin blocarea receptorilor de adenozină A1 și A2A (neurohormonii care sunt eliberaţi în stările de oboseală) și eliberează dopamină în cortexul prefrontal al creierului, care excită mintea și corpul. Efectele cofeinei se materializează destul de repede, adesea în câteva minute de la ingestie și durează de obicei ore. Trebuie avut în vedere că estrogenul inhibă metabolismul cofeinei prin mecanisme competitive, efectul său la femei putând varia din această cauză.

        La nivelul tubului digestiv, cofeina este un stimulator puternic al secreţiei de acid gastric (nu se recomandă consumul cafelei pe nemâncate) și al motilităţii gastrointestinale.

Bună în migrene și cefalee tensională

        Un studiu retrospectiv a constatat că pacienţii cu migrene au mai multe șanse de a răspunde la efectele analgezice ale cofeinei, inclusiv pacientele cu migrene asociate cu menstruaţia. De altfel, cofeina nu este contraindicată persoanelor cu dureri de cap tensionale. Dozele de cofeină de cel puţin 100 mg sporesc beneficiile analgezice în migrenă, iar dozele de 130 mg sporesc eficacitatea analgezicelor în durerile de cap tensionale. 

        De asemenea, o ceașcă de cafea tare pare să fie indicată atât ca tratament acut, cât și profilactic, pentru cefaleea hipnică (apare în general la pacienţii de peste 50 de ani). Datorită vasoconstricţiei pe care o produce prin blocarea receptorilor de adenozină, cofeina este utilă și în cefaleea post-puncţie lombară.

        O metaanaliză efectuată recent a constatat că băutorii de cafea au un risc semnificativ redus de boală Parkinson, probabil datorită unui efect neuroprotector al cofeinei în legătură cu alte boli neurodegenerative. După instalarea bolii Parkinson, cafeaua are însă efecte antagonice: scade rigiditatea musculară, dar accentuează tremorul.

        Dovezile privind consumul de cofeină  la pacienţii cu epilepsie sunt inconsistente. Unele studii sugerează că un consum acut de cofeină predispune la convulsii, dar un consum cronic ar scădea frecvenţa convulsiilor.

        Efectele cofeinei asupra somnului sunt bine cunoscute, afectând inducerea somnului și micșorând perioada de somn. Există însă și pacienţi care au reacţie paradoxală la consumul de cafea, la ei aceasta induce somnul (cei cu boli pulmonare cronice). Probabil că la aceștia cofeina îmbunătăţește ventilaţia pulmonară (cofeina este înrudită cu teofilina și ar putea induce un efect bronhodilatator similar teofilinei, având ca rezultat creșterea saturaţiei de oxigen din sânge și favorizând astfel somnul).

        Fără a exista o explicaţie medicală solidă, un alt studiu a dovedit că bărbaţii care beau regulat cafea au risc mai mic de a face un cancer de prostată comparativ cu nebăutorii de cafea.

Excesul, sindrom toxic

        În exces, cofeina induce o serie de modificări metabolice, inclusiv hipokaliemie. Când este ingerată în cantităţi excesive pentru perioade îndelungate, cofeina produce un sindrom toxic specific. Numit cofeinism, acesta se manifestă prin:

• cefalee, vertij, anxietate, agitaţie, tremor, furnicături periorale și ale extremităţilor, confuzie, psihoză, convulsii;

• palpitaţii și precordalgii;

• greaţă și vărsături, dureri abdominale, diaree, incontinenţă intestinală, anorexie;

• pupile dilatate, dar reactive la lumină.

        De menţionat că atunci când ne aflăm în faţa unui tablou clinic similar celui descris mai sus, tiroida trebuie neapărat examinată cu atenţie pentru a face diagnosticul diferenţial între intoxicaţia cu cofeină și tireotoxicoză (tireotoxicoza poate imita toxicitatea cofeinei).

        Deși decesele sunt extrem de rare, în literatura medicală cel puţin 100 de decese au fost atribuite toxicităţii cofeinei. Au fost raportate convulsii și aritmii la concentraţii plasmatice ale cofeinei de minimum 15 mg/L. Concentraţiile plasmatice ale cofeinei de 80-100 mg/L sunt considerate letale. Pentru a evita situaţiile neplăcute de mai sus, pentru a rămâne cu o experienţă plăcută alături de cafeaua noastră cea de toate zilele, trebuie să nu uitam aforismul lui Paracelsus: „Totul e medicament, totul e otravă; doza face diferenţa”.