Adresată medicilor de toate specialităţile, conferinţa Zilele Viaţa Medicală powered by MedicHub a fost ocazia abordării de subiecte importante, la zi, din activitatea medicală, cu impact asupra activităţii clinicienilor.
Ediţia a treia a conferinţei Zilele Viaţa Medicală powered by MedicHub s-a desfășurat în format hibrid, la 18 octombrie, participarea în format fizic și transmisiunea live având loc în tandem, la București, în găzduirea Enayati Medical City, și la Cluj-Napoca, în Grand Hotel Napoca. Reuniunea a subliniat importanţa colaborării interdisciplinare.
Secţiunea de gastroenterologie, moderată de prof. dr. Marcel Tanţău, s-a concentrat asupra cancerului colorectal. Se estimează că 5,7% din populaţia României care atinge vârsta de 65 de ani va face cancer colorectal (CCR). În plus, scade vârsta incidenţei acestui tip de cancer. În cadrul comunităţii europene, programele de screening pentru CCR sunt obligatorii. După cum ne amintește profesorul Tanţău, și în Parlamentul României s-a votat, în 2011, în favoarea introducerii unui program de screening de cancer colorectal, totuși, suntem încă în tatonări, la o distanţă destul de apreciabilă faţă de acel moment.
„Dacă așteptăm simptomatologia clinică, pierdem timp. Important este că foarte multe dintre cancerele de colon ne dau timp să le diagnosticăm. Ele apar și se dezvoltă din polipii colonici, pe care, dacă facem un screening și o colonoscopie atentă, responsabilă, performantă și profesionistă, îi putem detecta, rezeca, oprind astfel apariţia cancerului colorectal”, completează prof. dr. Marcel Tanţău. Societatea Română de Endoscopie va încerca să ducă mai departe acest program de rezecţie avansată prin workshopuri hands-on. „De aceea am și iniţiat acest proiect, Romanian ESD, de rezecţie submucosală endoscopică; implică multă muncă, dar ne dă șanse să intrăm în rândul ţărilor europene”, a transmis profesorul Tanţău.
Diabetologia a propus ca temă de discuţie diabetul zaharat (DZ) de tip 2 în contextul protecţiei cardiovasculare și renale. „Mortalitatea în diabetul zaharat este dată de bolile cardiovasculare în cea mai mare parte, concentrarea noastră vizând protecţia cardiovasculară. Este un management greu, din cauza complexităţii sale”, punctează prof. dr. Gabriela Roman.
Tot în această sesiune, două lucrări au abordat obezitatea ca boală cronică, având mecanisme complexe, intrată în rândul epidemiilor în continuă desfășurare. „Să nu uităm și că epidemia de diabet este generată, în mare parte, de epidemia de obezitate. Care ţine de foarte multe aspecte, de pacienţi, familie, statut socioprofesional, educaţie. Or, pe educaţie trebuie să punem presiune. În România se simte nevoia stringentă de programe educative, prin care să învăţăm populaţia cum să se alimenteze corect”, explică dr. Georgeta Inceu. De altfel, una dintre preocupările importante ale Forumului Român de Obezitate vizează introducerea unui program naţional pentru obezitate, prevenirea și, nu în ultimul rând, intervenţia asupra populaţiei pediatrice. Rata anuală de creștere a obezităţii infantile în România se estimează a fi, potrivit Atlasului Mondial al Obezităţii, de 5,6%, dublă faţă de creșterea din rândul populaţiei adulte. „Vreau să mai subliniez un aspect: ar trebui să crească și rolul medicilor de familie și al celor școlari în educarea pacientului adolescent, a părinţilor, acolo unde se impune”, completează dr. Inceu.
Secţiunea de boli infecţioase a fost dedicată vaccinării adultului și vârstnicului, fiind coordonată de prof. dr. Victoria Aramă. „Ne aflăm într-un moment crucial al sănătăţii publice din ţara noastră, un moment pe care îl așteptăm de foarte mult timp, respectiv acela al compensării vaccinurilor pentru a putea fi folosite pentru adult și vârstnic”, a spus prof. Aramă în deschiderea sesiunii.
Subiectul a fost abordat de dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale de Medicina Familiei. Medicul a subliniat oportunitatea pe care o aduce acest moment pentru sănătatea publică. „Referitor la popularizarea în rândul populaţiei adulte a vaccinării, una dintre cele mai mari probleme pe care le-a avut România în campania de vaccinare împotriva COVID-19 a fost tocmai absenţa unui calendar naţional de vaccinare a adultului”, a explicat medicul.
El a amintit exemplul Portugaliei, care desfășoară campanii de screening din anii '50, campanii cu care populaţia este obișnuită, și care are o rată de vaccinare antigripală de 75%, iar anti-HPV, de 90%. „Când ai o populaţie care are o asemenea complianţă la măsurile de prevenţie și de vaccinare, este foarte ușor să atingi acoperiri de 90%, de aceea pasul pe care îl facem acum este esenţial nu doar pentru acoperirea [prin vaccinare a] persoanelor cu boli cronice, cât și pentru a aduce în atenţia publică necesitatea vaccinării de-a lungul vieţii”, a punctat medicul.
Ordinul 3120/2023 va permite începând cu 1 septembrie compensarea vaccinurilor gripale, iar de la 1 decembrie, a multor alte vaccinuri. Dr. Gindrovel Dumitra a prezentat pentru fiecare vaccin grupele ţintă care vor beneficia de compensare 100%, respectiv 50%, în cazuri selectate. Vom reveni cu un material mai amplu pe acest subiect.
Conf. dr. Valeriu Gheorghiţă a prezentat participanţilor lecţiile pe care ar trebui să le înţelegem și învăţăm în urma pandemiei de COVID-19. Și-a însoţit prezentarea de un gând personal: „Nu cred că România putea avea o campanie de vaccinare [anti-COVID] mult peste nivelul ţării noastre. Ăsta este nivelul pe care îl avem la acest moment, este important să documentăm aceste lecţii și să vedem ce putem să facem mai bine în viitor”.
Orice tratament oncologic ar trebui demarat doar după evaluarea pacientului din punct de vedere cardiologic. Odată primită schema de tratament, pacientul, mai ales cel cu boli cardiovasculare, ar trebui să revină la cardiolog pentru ca acesta să evalueze riscul la care îl expun cardiotoxicitatea tratamentului și patologia proprie. Sesiunea de cardiooncologie, atât de necesară medicilor cardiologi și nu numai lor, a fost coordonată de prof. dr. Ruxandra Jurcuţ, medic cu supraspecializare în acest domeniu. Printre prezentări: stratificarea riscului în cardiooncologie, principii generale în monitorizarea pacientului cardiooncologic, cardioprotecţie și urmărirea cardiologică pe termen lung a pacientului oncologic.
Manifestarea știinţifică „Zilele Viaţa Medicală powered by MedicHub” s-a desfășurat sub patronajul Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.
Programul și tema ediţiei de anul acesta, „Progrese în specialităţi-cheie”, au fost prilejuite de apariţia a patru dintre volumele știinţifice pe care Viaţa Medicală și MedicHub le-au publicat în 2023:
– „Cancerul colorectal, problemă de sănătate publică în România”, coordonat de prof. dr. Marcel Tanţău,
– „Diabet zaharat, nutriţie și boli metabolice: Focus pe obezitate”, coordonat de prof. dr. Gabriela Roman și prof. dr. Cornelia Bala,
– „Cardiooncologie: Noţiuni esenţiale 2023”, coordonat de prof. dr. Ruxandra Jurcuţ,
– „Vaccinarea adultului și vârstnicului”, coordonat de prof. dr. Victoria Aramă.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
