Prin materialul anterior, prin cel de faţă și prin următoarele din serie încercăm să venim în ajutorul asistenţilor medicali și să le oferim un instrument menit să le eficientizeze efortul de îngrijire a pacientului pediatric.
La preluarea pacientului în secţia cu paturi, asistentul medical identifică și evaluează manifestările de dependenţă, pe care le bifează în tabelul din Planul de Îngrijire.
Tabelul cu manifestările de dependenţă l-am adaptat specificului pacientului pediatric și a fost elaborat astfel încât să ţină cont de mai multe informaţii, care se pliază profilului pediatric. Acesta este ușor de completat.
Am propus o listă minimă cu informaţii detaliate, începând cu evaluarea privind triajul epidemiologic al pacientului, care include evaluarea igienei primare, a vestimentaţiei și a tegumentului și a integrităţii acestuia, pentru a determina eventualele leziuni cutanate preexistente.
Greutatea și talia pacientului pediatric au un rol definitoriu, punând în evidenţă patologii metabolice, dar și diverse deficite de creștere și de statură. Totodată,au o importanţă majoră în prevenirea obezităţii sau a malnutriţiei pe termen lung.
Secţiunea alimentaţie/hidratare am dezvoltat-o cuprinzând toate modalităţile de hrănire sau de hidratare ale pacientului, ţinând cont de categoriile de vârstă, și a fost adaptată patologiei fiecărui pacient în parte.
În cazul nou-născutului și prematurului am specificat toate modalităţile prin care se pot alimenta: alimentaţie naturală, mixtă, artificială și prin gavaj, cu diferite formule de lapte care vor fi notate în concordanţă cu datele culese de la aparţinător.
Alimentaţia este o parte extrem de importantă pentru dezvoltarea fiziologică a copilului. Urmărim constant să colectăm date despre modalitatea în care se alimentează pacientul, pe categorii de vârstă și în funcţie de patologia digestivă, unde este cazul.
Promovăm alimentaţia naturală, exclusiv la sân, până la vârsta de 6 luni, care conferă mai multe avantaje, atât pentru mamă, cât și pentru nou-născut/sugar. Laptele matern este considerat cel mai potrivit și complet aliment, oferindu-le micuţilor toţi nutrienţii necesari pentru creșterea și dezvoltarea în primele luni de viaţă.
Dacă pacientul este alimentat artificial, se consemnează inclusiv formula de lapte praf, mixtă la vârsta diversificării alimentaţiei. Iar pentru pacientul cu patologie digestivă, în funcţie de natura intervenţiei, se poate bifa modalitatea de administrare a alimentaţiei enterale: orogastric, nazogastric, gastrostomă, nazojejunal.
În cazul în care pacienţii au o intoleranţă sau un regim special, acesta va fi consemnat în rubrica adiacentă, „REGIMURI”, eventual împreună cu patologia care indică restricţia alimentară.
Pentru sistemul respirator/circulator am creionat cele mai uzuale semne și simptome adaptate pacientului pediatric. Ulterior, avem o rubrică specială, unde se evaluează absenţa sau prezenţa tusei cu caracter productiv sau iritativ, conducându-ne către un diagnostic de nursing.
Nevoia de a elimina este evaluată pe baza a trei categorii distincte: diureză, scaun și vărsături, cu caracterele fiziologice sau patologice pentru fiecare, bifându-se particularitatea conţinutului.
În practica de nursing, relaţia asistent medical-pacient se conturează cu ajutorul comunicării. În Pediatrie, aceasta este modalitatea de a crea un mediu sigur și confortabil și din momentul internării se apreciază nivelul de comunicare de către asistentul medical.
Acesta utilizează cu pacientul pediatric mijloace de comunicare adecvate vârstei cronologice și nivelului de dezvoltare intelectuală a copilului.
Asistentul participă la crearea unui climat optim de siguranţă și prietenos faţă de pacientul pediatric, prin abordarea unei atitudini empatice și a unui limbaj adaptat capacităţii de înţelegere a copilului.
Comunicarea între asistentul medical și pacientul pediatric este extrem de importantă pentru a asigura o îngrijire adecvată și pentru a construi o relaţie de încredere cu copilul și familia sa.
Asistenţii din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu” Timișoara au capacitatea și experienţa necesare pentru a evalua comunicarea cu copilul. Astfel, ei realizeazăo evaluare corectă a stării generale a acestuia.
Uneori, tratamentele medicale sau procedurile necesare pot fi în contradicţie cu convingerile religioase ale pacienţilor. Din acest motiv am elaborat o alternativă pentru găsirea unor soluţii etice și respectarea autonomiei pacientului, prin consemnarea în Planul de Îngrijire a credinţelor religioase, confesiunii, refuzului procedurilor și dietei adaptate convingerilor spirituale.
Un rol important pentru sănătatea organismului îl reprezintă somnul; evaluarea acestuia și notarea informaţiilor oferă un indiciu în plus privind sănătatea sau starea de boală a copilului.
Mobilitatea pacientului pediatric reprezintă capacitatea de a se mișca și de a-și exercita funcţiile motorii. În cazul în care copilul prezintă dificultate/incapacitate de a se mișca, o postură inadecvată, uneori deplasându-se cu baston/cârjă, cadru, cărucior, în funcţie de patologie, sau dacă este impus repausul terapeutic, este esenţial ca asistenta să le identifice și să le noteze în Planul de Îngrijire.
O altă rubrică ce ne oferă informaţii despre aceste dizabilităţi fizice, cât și despre întârzierile în dezvoltarea motorie și cognitivă se referă la îmbrăcat și dezbrăcat. În ea găsim informaţii legate de dificultatea/incapacitatea de a se îmbrăca singur sau dezinteresul faţă de ţinuta vestimentară.
După culegerea datelor, asistenta consemnează de la cine au fost colectate acestea, pacient sau aparţinător, menţionând importanţa colaborării pentru atingerea Obiectivelor din Planul de Îngrijire.
Consimţământul aparţinătorului/pacientului este un principiu etic și legal important în domeniul medical. Acesta se referă la dreptul de a fi informat în mod adecvat. Din acest considerent Planul zilnic de îngrijire se întocmește doar după ce se obţine Consimţământul în scris cu privire la colaborarea aparţinătorului cu asistentul medical, pentru respectarea autonomiei și drepturilor pacienţilor în procesul de îngrijire medicală.
Descarcă fișa 2 Plan de Îngrijire în Pediatrie
Plan de îngrijire în Pediatrie (1)
Descarcă prima fișă a Planului de Îngrijire în Pediatrie
Dr. Ovidiu Adam,
Chirurgie pediatrică, Manager Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu” Timișoara
As. Daniela Nicolau,
Director Îngrijire, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu” Timișoara,
Adriana Manolache,
Drd. Medicină Generală, Școala Doctorală a Universităţii „Titu Maiorescu” București,
Prof. dr. Mihai Gafencu,
Director Medical Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu” Timișoara
Gabriela Cohert,
Economist HR Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu” Timișoara
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
