CARTE DE VIZITĂ:

• Institutul Inimii pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca
• Specializări: cardiologie intervenţională, terapie intervenţională coronariană, montare stenturi cu citostatice, valvuloplastie aortică, stentare coronariană la bolnavii cu risc ridicat, manopere de revascularizaţie periferică, angioplastie coronariană

Ce ne puteţi spune despre Registrul de urmărire a remodelării ventriculare stângi în scopul prevenirii insuficienţei cardiace, un proiect al institutului în care activaţi?

În plus faţă de Programul Naţional, acest registru ne oferă date relevante despre viaţa reală a pacienţilor noștri. În același timp, ne permite urmărirea lor în timp real. Fiecare pacient care se adresează institutului nostru intră în acest Registru. Sunt cazuri care ajung la noi târziu, cazuri în general refuzate de alte unităţi medicale din cauza lipsei dotărilor. Cu cât revascularizezi un infarct mai repede, cu atât scade riscul apariţiei insuficienţei cardiace. Astfel scade mortalitatea intraspitalicească și, mai ales, cea pe termen lung. Acesta este rolul Registrului, să vedem cum putem influenţa mortalitatea pe termen lung, și avem rezultate bune. Pacienţii noștri s-au externat cu măsuri de profilaxie secundară – vorbim despre scăderea colesterolului, normalizarea tensiunii, controlarea diabetului. Monitorizarea aceasta este esenţa Registrului. Urmărirea la șase luni, la un an, pe termen lung. Toate informaţiile sunt stocate într-un cloud, știm de pacienţii noștri tot timpul. Îi sfătuim, când se externează, să revină în serviciile noastre, să ne sune și, dacă nu o fac, îi căutăm noi.

Cât de greu este să menţii inima sănătoasă?

Cu ceva timp în urmă, colegii norvegieni se confruntau cu problemele pe care le avem noi acum. Și în acest context vorbeau despre importanţa educaţiei. Cea pe care trebuie să o facem noi, cadrele medicale, dar și mass-media. Registrul ne arată că educaţia medicală, la ora actuală, este insuficientă. Omul cu simptome cardiace, în cazul nostru, nu știe că trebuie să se adreseze serviciilor noastre - și încă repede. Odată ajuns la noi, nu ne rămâne decât să-l îndoctrinăm. Așa că-i vorbim despre reducerea colesterolului, a glicemiei, a tensiunii arteriale, despre faptul că trebuie să ducă o viaţă activă. Ca un paradox, zilnic ni se spune la televizor că trebuie să fim activi, să ne mișcăm 30 de minute pe zi, dar nu este suficient.

Ar fi utile caravanele de screen­ing cardiac, mai ales în zonele defavorizate?

Sunt importante programele de screening naţional, însă ele ţin de profilaxia primară. Dar cu siguranţă reţeaua de medici de familie ar trebui să fie mai activă, mult mai implicată, mult mai agresivă, în sensul bun al cuvântului. În alte specialităţi medicale, poate că aceste caravane de screening se fac mai ușor. În Cardiologie este mai greu, pentru că este foarte greu să anticipezi urgenţele. Sunt bolnavi care au făcut un infarct și nu-l vor mai repeta, dar sunt și pacienţi care au făcut un infarct și, în doi sau trei ani, fac din nou. Este o zonă de nișă, pe care noi, din punct de vedere terapeutic, nu o putem atinge. Este foarte greu de controlat. În discuţie intră și alţi factori în afara profilaxiei secundare, pe care noi încă nu-i putem rezolva. Profilaxia secundară pentru ţările vestice a fost și este ceva extraordinar.

Educaţia sanitară trebuie să înceapă din școală

Ne întoarcem la educaţie. Ar fi util un manual de educaţie sanitară în curriculumul școlar?

În Vest, educaţia sanitară începe încă de pe băncile școlii, lucru de reţinut. Ca să faci un manual de educaţie sanitară, trebuie să fii sigur că cineva îl va și citi. Că cineva îl va preda bine. Este un lucru pe care trebuie să știi să-l vinzi bine. Presa poate promova manualul în cauză. Sunt imagini de impact, care pot juca un rol hotărâtor în educaţia sanitară a copilului. Altfel, un manual este destul de arid, sec.

Cât de importantă este educaţia pentru sănătate?

Orice mijloc de educare este bine-venit. Orice contribuţie educativă înseamnă scăderea mortalităţii, înseamnă un sistem medical sănătos, înseamnă bani mai puţini în sistemul respectiv, înseamnă probleme sociale mult mai puţine. Să ne gândim numai la Programul de AVC, el este în România încă de la început. AVC-ul este mai devastator decât infarctul miocardic acut. În ceea ce privește registrele, și noi trebuia să fim mult mai avansaţi. Să luăm exemplul Suediei. Are cele mai bune registre de pe planetă, în absolut toate specialităţile medicale. Uitaţi-vă cum se restructurează lumea medicală vestică. Spitalele de chirurgie cardiovasculară se reprofilează, tocmai pentru că a scăzut fluxul de bolnavi cu probleme coronariene.

Viaţa, un proces continuu de învăţare

Sunteţi implicat în numeroase activităţi. Cât timp aveţi pentru dv.?

În Cardiologie, ca și în orice alt domeniu medical și nu numai, apar noutăţi pe care cauţi să le implementezi. Asta-i viaţa pentru medici, pentru orice medic care dorește să facă ceva, să lase ceva bun în urma sa. Împreună cu colegii mei, am reușit să accesăm bani europeni. În medicină există un termen care ne definește prin învăţătura transmisă: Publish or Perish (Publici sau pieri). Suntem deja la al patrulea grant. Avem granturi pe care le-am finalizat, urmează să prezentăm primele rezultate. Așteptăm în prezent, în regim de Reviewer, de la o publicaţie de renume, niște măsuri de profilaxie secundară, pentru a scădea numărul de bolnavi care vor veni la noi cu evenimente acute. Un eveniment acut în Cardiologie înseamnă foarte mulţi bani, personal, dar înseamnă și foarte multă uzură.

Medicamentele pentru potenţă ajută sau nu pacientul cardiac?

Iniţial, ele au fost dedicate bolilor cardiace, hipertensiunii pulmonare. Apoi s-a ajuns la efectul benefic, potenţa, pentru ca apoi să se revină la bolile cardiace. Pentru a se demonstra că cei care folosesc acești derivaţi au o supravieţuire mai bună după un infarct. Sunt niște substanţe vasodilatatoare care favorizează, practic, niște substanţe proprii ale organismului, efectul fiind unul benefic.

Ce așteptări aveţi de la restul anului 2023?

Îmi doresc ca Registrul nostru să fie acceptat pe plan naţional. Apoi, îmi doresc ca rezultatele obţinute la patul bolnavului să fie publicate. În medicină a apărut o altă ecuaţie, la fel de frumoasă ca celelalte amintite. Mă refer la succes. Succes definit prin Skills (aptitudini) și Knowledge (cunoștinţe), totul înmulţit cu Attitude (atitudine).

Întotdeauna trebuie mai mult când este vorba despre muncă 24 din 24 de ore. Personalul întotdeauna nu va fi suficient, lucru valabil peste tot în lume, nu numai la noi.

Medicina este un contact între doi oameni. Aspectul emoţional este extrem de important și trebuie ţinut cont de el.