Ediţia a XV-a a Congresului AMR, desfășurat luna trecută la București, a beneficiat, în premieră, de 32 de credite de EMC acordate de UEMS.
Asociaţia Medicală Română (AMR), a treia ca vechime în Europa – a fost fondată în 1857 de trei personalităţi ale medicinei românești: Carol Davila, Nicolae Kretzulescu și Gheorghe Polizu –, a organizat, în perioada 8-11 iunie 2023, la București, cel de-al XV-lea Congres Naţional al AMR, cu participare internaţională. Recent, am stat de vorbă cu prof. dr. Gelu Onose, care s-a ocupat, împreună cu o echipă inimoasă din conducerea AMR, de organizarea acestui congres. Despre ceea ce am aflat, în cele ce urmează.
„Aș spune că acest congres este măsura echilibrului dintre continuitate în tradiţie și progres. Pentru prima oară avem puncte EMC – în număr de 32 – creditate direct de organismul de certificare al Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS). Și am marea onoare de a fi directorul acestui program de creditare EMC al UEMS. Congresul s-a desfășurat sub auspiciile UMF «Carol Davila» (UMFCD), iar președinţi de onoare (care au și luat cuvântul la deschiderea oficială) au fost, în afară de acad. Constantin Ionescu-Tîrgoviște, acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, prof. dr. Viorel Jinga, rectorul UMFCD, prof. dr. Mircea Beuran, vicepreședintele executiv al Academiei de Știinţe Medicale (AȘM), prof. dr. Cătălina Poiană, prorector UMFCD și președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, și conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidenţial – Departamentul Sănătate Publică”, declară profesorul Onose.
Programul știinţific a fost dens, fiind structurat pe 19 sesiuni, între care și una de postere pentru studenţii-doctoranzi. Primele sesiuni, inclusiv ceremonia de deschidere, s-au desfășurat în 8 iunie în Aula Mare a Academiei Române, iar celelalte la Cercul Militar Naţional. Participarea a fost atât cu prezenţă fizică, cât și online.
În cadrul sesiunii de neuroștiinţe, profesorul Gelu Onose a prezentat o lucrare, realizată în colectiv, privind participarea Spitalului Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” la un proiect internaţional, în cadrul pogramului de cercetare știinţifică al Comisiei Europene – HORIZON-HLTH-2022-TOOL-12-two-stage. Proiectul vizează realizarea unui algoritm, un avatar „umanizat” – „chiar umanoid”, spune profesorul Onose –, partener de consultare atât pentru pacienţi, cât și pentru medici. El se poate constitui într-un element de referinţă în ceea ce privește, de exemplu, testarea privind metodele de prevenţie în accidentul vascular cerebral (AVC), dar și de terapie în acut, respectiv de recuperare și de reinserţie socio-profesională post-AVC.
Pe lângă consiliere, pe acest avatar se vor putea face simulări care să conducă la cele mai bune soluţii pentru abordarea pacientului din punct de vedere profilactic, terapeutic sau/și recuperator, sau perfecţionarea celor adoptate deja, dar care poate nu au fost cele mai potrivite. Proiectul a fost câștigat anul trecut și a debutat la 1 mai anul acesta. Va dura 48 de luni și se va finaliza cu punerea la dispoziţia tuturor clinicilor implicate a acestui algoritm. În final, spune acesta, „avatarul, ca soft, va putea fi pus la dispoziţia tuturor celor care vor dori să beneficieze de această consiliere de inteligenţă artificială, în principal clinici, dar, eventual, și cabinete de medicină generală”.
Practic, cu acest avatar se poate dialoga, el constituindu-se într-un ghid nu sub formă de carte, ci într-unul viu, putem spune. Va fi un fel de clonă digitală a pacienţilor și a membrilor staffului: „Un lucru cu totul deosebit și în premieră, având, pe de-o parte, o perspectivă, o deschidere extrem de atractivă, dar, pe de altă parte, și multe constrângeri vizavi de GDPR. Va trebui să navigăm printre ele și să contribuim la utilizarea inteligenţei artificiale în scopul sprijinirii inteligenţei umane, și nu împotriva ei”, explică prof. dr. Gelu Onose.
Alimentând avatarul cu date, el va deveni depozitarul acestora, iar pe baza lor, analizându-le, poate oferi informaţii, chiar mai multe decât se pot obţine (discontinuu) de la pacient. Aceste date rezultă dintr-o monitorizare continuă a pacientului, realizată prin diverse device-uri de tip brăţară, de exemplu. „Prin integrarea acestor date va rezulta o persoană virtuală de dialog, cu care, având înmagazinate și studii clinice privind evoluţia unui pacient, de la factori de risc, prevenţie, până la post-AVC și post-recuperare, reinserţie socio-profesională, să putem să minimizăm posibilele riscuri la care pacientul poate fi expus în viitor.” Proiectul este unul interdisciplinar, realizat de un consorţiu de 15 parteneri din nouă ţări – companii din domeniul IT, clinici medicale etc. – și coordonat de Universitatea Linköping din Suedia.
Un alt proiect prezentat, de data aceasta naţional, este de fapt o nouă metodă de bioinginerie, numită BIOHIS. Colectivul de la Spitalul Bagdasar l-a câștigat anul trecut, în cadrul unui consorţiu coordonat de UMF „Gr. T. Popa” Iași – director de proiect: conf. dr. Constantin Munteanu (totodată președinte al Comitetului de organizare al congresului). Este vorba de o metodă combinată bazată pe imagistică hiperspectrală și investigaţii biologice de evaluare a efectelor unor factori naturali terapeutici în afecţiuni din sfera patologiei neuro-mio-artro-kinetice.
Proiectul se derulează pe o perioadă de doi ani, începând din luna decembrie a anului trecut, în parteneriat cu UMF „Gr. T. Popa” Iași și cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică. „BIOHIS utilizează un aparat de evidenţiere hiperspectrală, prin transiluminare cutanată, pentru a vedea reactivitatea vaselor superficiale la aplicaţiile de nămol sau de ape sulfuroase”, explică prof. dr. Gelu Onose.
Procesul de îmbătrânire demografică se desfășoară în ritm alert, populaţia îmbătrânește, deci crește durata medie de viaţă.
Cu ce costuri?
Două dintre ţesuturile-ţintă ale procesului de îmbătrânire sunt ţesutul nervos și cel vascular. Iar rezultatele acestui proces sunt neurodegenerarea și ateroscleroza. Legat de acest proces, în cadrul sesiunii „Speakeri internaţionali”, prof. dr. Roxana Cărare, româncă stabilită de peste 25 de ani în Marea Britanie, prodecan al Facultăţii de Medicină din Southampton, a prezentat patogenia bolii Alzheimer. Profesorul Raj Kalaria de la Universitatea din Newcastle, Marea Britanie, a susţinut și el o conferinţă în această sesiune, preînregistrată, despre boala vaselor mici cerebrale, care are la bază tot procese degenerative.
Printre altele, cei doi au punctat că amiloidul care se depune în structura peretelui vascular este principala componentă a plăcii senile. În acest fel, apare fenomenul de sufocare a metabolismului și a schimburilor de substanţe transmembrane biologice semipermeabile, inclusiv la nivel neuronal, ducând până la apoptoză și chiar demenţă sau la declin neurocognitiv și motor.
„S-a încercat prin diverse tehnici moleculare farmacologice eliminarea excesului de amiloid din vase. Dar aceasta nu este o soluţie, pentru că odată eliminat, în locul lui rămâne un spaţiu de dimensiuni nano, evident, dar care va duce la sângerare. Dacă, iniţial, au fost studii care ne-au bucurat, legat de faptul că reușim să reducem amiloidul, ulterior s-a constatat că reducerea amiloidului a dus la accidente vasculare cerebrale hemoragice”, explică prof. dr. Gelu Onose. Potrivit acestuia, problema trebuie să fie controlată prin regim de viaţă, dietă, mișcare și prin administrarea unor eventuale molecule care să prevină acumularea în timp a amiloidului.
Odată depus amiloidul, soluţia de a-l scoate de acolo, deși posibilă, nu este indicată. Profesorul Onose crede că o soluţie viabilă ar putea fi prevenirea acumulării excesive de amiloid încă din a doua tinereţe: „Mă voi implica și eu în implementarea unor norme, poate chiar protocoale, de administrare a unor suplimente nutriţionale încă din a doua tinereţe, pentru că aceasta pare a fi soluţia”.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
