Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Cezariana, dincolo de frici, durere și miracolul nașterii

Viața Medicală
Florentina Ionescu vineri, 10 septembrie 2021

Cezariana are mai multe indicaţii operatorii, însă în ţara noastră a devenit o procedură la care apelează din ce în ce mai multe gravide.

cezarianaPentru că accesul la informaţie este mult mai facil, făcându-se de multe ori cu un simplu click, viitoarele mămici încep să se informeze și să se documenteze încă din timpul sarcinii, ba chiar vor să vizioneze filmuleţe de pe internet cu această procedură pentru a înţelege ce le așteaptă în sala de operaţii.

Pentru a crea un tablou complet al operaţiei de cezariană în anul 2021, în România, am stat de vorbă cu dr. Codruţa Dijmărescu, medic specialist Obstetrică-Ginecologie la Enayati Medical City (EMC), cu Daniela Stan, moașă cu peste 32 de ani de experienţă, care lucrează în Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sîrbu” (Maternitatea Giulești), cu Cătălina David, psiholog clinician autonom și psihoterapeut, precum și cu două mămici care și-au adus pe lume îngerașii în urma unei astfel de intervenţii chirurgicale.

Teama gravidelor, explică medicul Codruţa Dijmărescu, este legată, în primul rând, de actul operator, pentru că operaţia de cezariană este – să nu uităm – o intervenţie chirurgicală majoră.

Potrivit specialistului, gravidelor le este frică de faptul că, intraoperator, sunt complet adormite și nu își văd bebelușul în primele secunde de viaţă, „sau, când trece efectul anesteziei, le este frică foarte mult de durerea postoperatorie, care este mult mai mare decât după nașterea pe cale vaginală”.

Nu în ultimul rând, le este frică de recuperarea postoperatorie, care poate varia de la caz la caz. Unele mămici se mobilizează foarte repede, spune dr. Codruţa Dijmărescu, și se refac în 7-10 zile, pe când altele rămân cu o durere de cap persistentă, mai multe zile, și se refac mai greu.

Preferată de tot mai multe femei

Din experienţa sa vastă în ramura Obstetricii, medicul a mărturisit că a observat că, de la an la an, proporţia femeilor care optează pentru operaţia de cezariană crește: „În spitalele de stat, în spitalele publice, procentul ajunge cam la 50% dintre gravide care au mai mult sau mai puţin nevoie de operaţie de cezariană. Dar în spitalele private, în România, ajunge chiar la peste 80%, pentru că această operaţie este folosită și în mod defensiv: teama de litigii, teama de malpraxis, pentru confortul pacientei”.

Dincolo de lista lungă de frici, temeri și scenarii sumbre care pot apărea în mintea viitoarelor mămici, există și dorinţa uriașă de a se informa în legătură cu această procedură, după cum a observat dr. Codruţa Dijmărescu, mai ales că există multe surse online, platforme și site-uri de unde pot afla răspunsurile la întrebările care nu le dau pace.

Aceasta ne-a povestit un scenariu care se repetă tot mai des în sala de operaţie: „Am avut și gravide care știau chiar și pașii operatori. Se tot uitau la filmuleţe pe YouTube cu această operaţie – cum se desfășoară în totalitate operaţia de cezariană – știau pașii și chiar vorbeam [cu ele] în timpul operaţiei. «Unde sunteţi, doamna doctor?», «La peritoneu, acum deschidem cavitatea peritoneală»”.

Misiunea obstetricianului

Operaţia de cezariană este o intervenţie chirurgicală majoră, despre care nu se poate spune că în 100% dintre cazuri se finalizează cu bine, a atras atenţia dr. Dijmărescu: pot apărea complicaţii intraoperatorii la care medicul obstetrician nu se așteaptă, sângerări, relaxări uterine și reacţii adverse la anestezie, iar lista nu se oprește aici.

„Contează foarte mult și protocolul anestezic, anestezistul, substanţele, reacţia pacientei la substanţele anestezice folosite. Este o intervenţie care presupune o colaborare. Colaborarea între obstetrician și anestezist este foarte importantă pentru a finaliza cezariana cu succes”, a adăugat medicul.

De asemenea, relaţia pacientei cu medicul anestezist trebuie să fie una cât mai bună și cât mai sinceră. Ea a mai menţionat că trebuie să existe o colaborare cât mai deschisă din partea tuturor, obstetricianul, anestezistul și viitoarea mămică alcătuind o echipă în care membrii sunt
interdependenţi.

Codruta Dijmarescu

Un rol deosebit de important pe parcursul celor nouă luni, cât urmărește sarcina, îl are așadar obstetricianul. El o monitorizează pe viitoarea mamă inclusiv în timpul operaţiei de cezariană, având o misiune esenţială – aceea de a crește încrederea femeii: „Sunt obstetricieni care vorbesc în timpul operaţiei cu gravida care, de exemplu, are rahianestezie și astfel putem comunica cu ea – pentru a o încuraja. Iar gravidele apreciază asta: faptul că, atât timp durează cezariana – o jumătate de oră sau 40 de minute – nu se aude doar sunetul instrumentelor. Contează foarte mult și interacţiunea cu omul, și încurajarea”.

Gravida trebuie să aibă încredere în obstetricianul ei, el ia cea mai bună decizie pentru ea și pentru bebeluș, și să comunice. Asta e: comunicarea!Și obstetricianul [trebuie] să fie receptiv și deschis la dorinţele gravidei. Cu condiţia să nu afectezeactul medical.

De asemenea, susţinerea oferită de obstetrician proaspetei mămici după operaţia de cezariană, în postpartum, este importantă, crede dr. Codruţa Dijmărescu. În acele două-trei zile de după cezariană, cât timp lăuza se află încă în maternitate, contează foarte mult susţinerea morală venită din partea obstetricianului ei: „Misiunea lui nu se oprește doar când se încheie cezariana, ci continuă și în zilele de după, când pot apărea diverse complicaţii și inhibiţii și temeri ale lăuzelor”.

Între planificat și neplanificat se naște trauma psihică

În ceea ce privește impactul la nivel psihologic al nașterii prin cezariană, spune Cătălina David, psiholog clinician autonom și psihoterapeut, este important să facem diferenţa între nașterea voită prin cezariană – aceea în care mama este pregătită ori chiar plănuiește acest tip de intervenţie – și nașterea neprevăzută prin operaţie de cezariană – intervenţia de urgenţă, când mama poate trăi inclusiv teama că viaţa sa ori a copilului este în pericol.

Concluziile studiilor de specialitate indică faptul că nașterile prin cezariană neplanificată sunt asociate de multe ori cu suferinţa
psihică postpartum, depresie, anxietate, stres posttraumatic.

„În prima dintre variante, aceea a nașterii planificate prin operaţia de cezariană, unele studii indică faptul că simptomele de depresie postpartum tind să apară mai des la femeile care au născut prin cezariană, comparativ cu cele care au născut natural, mai ales în cazul femeilor aflate la prima naștere”, a precizat psihoterapeutul Cătălina David.

În schimb, atunci când este vorba despre nașterea neplanificată prin cezariană, aceasta este „o experienţă pe care mama o trăiește, de obicei, în stare de stres intens, cu teamă și într-o stare de neputinţă”.

Catalina David

Uneori, aceste experienţe sunt traumatizante și au efecte grave asupra funcţionării psihice a femeii mult timp, poate chiar pentru tot restul vieţii, atrage atenţia psihologul clinician: „În cazul unei nașteri prin cezariană de urgenţă, de obicei, vorbim despre o femeie pentru care nașterea nu a mers așa cum a planificat-o, iar medicul, asistentele și moașa sunt nevoiţi să ia decizii de urgenţă pentru a se asigura că femeia și copilul vor încheia procesul nașterii în condiţii de siguranţă”.

Motivele pentru care gravidele aleg procedura

Daniela Stan este moașă cu experienţă de peste trei decenii și ajută femeile să aducă bebelușii pe lume la Maternitatea Giulești. În privinţa nașterii prin operaţie cezariană, spune ea, „în România, la fel ca și în celelalte ţări, cezariana la cerere nu este încă reglementată”.

Chiar și așa, în ultimii ani, în ţara noastră nașterea prin cezariană a devenit din ce în ce mai solicitată, a subliniat Daniela Stan, care este și vicepreședinte al Ordinului Asistenţilor Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR) – filiala București.

daniela

„În unele clinici, procentul de nașteri prin cezariană a ajuns să fie și 70%, motivul principal invocat de mame pentru alegerea acestui tip de naștere este, de cele mai multe ori, frica de durere. Apoi [alte motive invocate sunt:] siguranţa acestei intervenţii, teama legată de rupturi perineale la naștere, faptul că este percepută ca fiind, cred ele, mai sigură pentru făt, posibilitatea programării nașterii într-un moment pe care și-l doresc, nemaifiind nevoite să aștepte declanșarea travaliului. Și mai există o categorie: acele femei care își doresc sterilizare chirurgicală în timpul aceleiași intervenţii”, a declarat Daniela Stan.

Cu toate acestea, a adăugat ea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca nașterea prin cezariană să fie realizată numai în cazul în care acest lucru este imperios necesar.

„Poveștile” care sperie mămicile

Una dintre mămicile cu care am stat de vorbă, F. D., în vârstă de 32 de ani, mi-a mărturisit că, pentru ea, operaţia de cezariană a fost singura opţiune de a aduce copilul pe lume.

Nu a luat în calcul, în nicio secundă, nașterea pe cale vaginală: „Eram și sunt în continuare oripilată de procesul de naștere naturală, probabil și din cauza poveștilor pe care le-am auzit. Ce a însemnat pentru mine? A marcat cel mai minunat moment al vieţii, pentru că am întâlnit-o pe marea noastră iubire. A fost dureros, ce-i drept”.

Referitor la procedură, F. D. recunoaște că are o amintire de la prima cezariană, care a marcat-o: „Am născut la ora 3 după-amiaza, am stat peste noapte la ATI, și a doua zi, dimineaţă, m-au mutat în salon. În momentul în care m-au ridicat din pat, ca să mă pună în cărucior și să mă ducă în salon, a fost crunt: aceea a fost cea mai mare durere pe care am simţit-o vreodată în viaţa mea!”, a conchis tânăra.

Anestezia care nu „prinde”

Cosmina Ionescu, în vârstă de 37 de ani, o altă mămică ce a trecut prin două nașteri prin operaţie de cezariană, mi-a povestit că au
existat diferenţe între cele două experienţe.

De exemplu, la primul copil nu i-a fost frică de procedură, pentru că nu știa despre ce este vorba: „Eram programată la cezariană pe 31 decembrie, dar mi s-a rupt apa pe 28. Am fost ca o floricică la Elisa [primul copil], m-am dus la spital, nu aveam niciun stres. Dar a fost foarte greu, pentru că nu mi-a «prins» anestezia”.

La cel de-al doilea copil, în schimb, tânăra a vorbit înainte de operaţie cu medicul anestezist și i-a povestit despre experienţa de la prima ei cezariană.

Ea crede – chiar dacă medicul nu i-a confirmat această informaţie – că i-a mărit doza de anestezic, „pentru că în momentul în care mi-a băgat acul și a introdus substanţele, în a doua secundă am amorţit cu totul. La Vlăduţ (al doilea bebeluș – n.red.) am fost trează tot timpul. Nu am simţit când m-a tăiat. În schimb, când medicul scoate copilul, simţi că smulge ceva din tine, asta este senzaţia”.

Rolul mass-media și al miturilor din familie

Un aspect pe care a ţinut să-l sublinieze președintele filialei București a OAMGMAMR este că „nașterea nu se întâmplă într-un vacuum” și că sunt povești și mituri de care gravida se lovește de-a lungul vieţii. Mass-media, a explicat Daniela Stan, este unul dintre cei mai puternici influenţatori din viaţa noastră.

Este suficient, spune ea, să ne amintim de acele filme în care am văzut o naștere și să ne vină în minte „imagini cu femei care ţipă, copii ieșind ca un bolid din burtica mamei și sânge – foarte mult sânge!”. De asemenea, a precizat moașa, este foarte important modul în care gravidele primesc de la femeile din familie poveștile despre nașteri.

„Este o mare diferenţă între a auzi de la mama ta: «Eu, bunica și străbunica ta am născut ușor» și între a ţi se spune «M-am chinuit 30 de ore să nasc!», «A fost cumplit!», «Nu m-a ajutat nimeni!», «M-au lăsat acolo!»”, a mai explicat Daniela Stan, care este liderul echipei de formatori din cadrul proiectului „Școala Mamei” de la Spitalul „Prof. Dr. Panait Sîrbu”.

Etichete: daniela stan codruta dijmarescu catalina david cezariana asistare nastere nastere naturala gravide monitorizare sarcina

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.