Acest lucru face imperios necesară continuarea eforturilor de prevenție, testare, diagnostic și tratament în rândul populației și asumarea obiectivelor OMS de eliminare a hepatitelor virale ca prioritate de politică publică, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției. 

Implementarea programului național de screening ar ajuta la identificarea/ diagnosticarea celor care sunt infectați și ar ușura povara sistemului. Intensificarea campaniilor de testare, facilitarea accesului la tratament și promovarea prevenției, în special în rândul grupurilor vulnerabile, ca un circuit de screening-tratament care funcționează bine, este un element-cheie în atingerea obiectivului de eliminare a hepatitei virale.

„Cancelaria Prim-Ministrului poate fi cel mai bun liant în punerea la masă a tuturor factorilor decidenți. Programele de educație și de screening trebuie făcute și în zone vulnerabile, dar este nevoie de finanțare. În plus, este nevoie de implicarea comunității locale pentru că aceste testări să se poată face în zone defavorizate. Putem mobiliza consilii județene, primari, asistenți sociali, diverși factori care, împreună cu noi, pot ajuta la derularea acestor programe cât mai facil”, a afirmat conf. dr. Carmen Orban, Consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului, în cadrul mesei rotunde „Acționează acum pentru a avea impact: România fără hepatită C”, organizată de Ambasada SUA cu sprijinul AbbVie. 

Exemple de bune practici

Statele Unite ale Americii au un plan ambițios pentru eliminarea hepatitei C până în anul 2030, Casa Albă solicitând un buget de aproximativ 12,3 miliarde dolari în acest sens. 

„SUA sunt implicate puternic în lupta împotriva hepatitelor virale, fiind un exemplu de urmat pentru alte țări. Implementarea Planului american de eliminare a hepatitelor virale subliniază strategiile și acțiunile necesare pentru a combate această amenințare la adresa sănătății publice. Planul este un indicator clar al angajamentului guvernului american și al partenerilor săi pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul hepatitelor virale, scopul final fiind eradicarea acestor boli în SUA până în 2030. Prin intermediul Planului, Guvernul american intenționează să asigure acces echitabil la servicii preventive, îngrijire și tratament tuturor persoanelor afectate de hepatitele virale, indiferent de statutul lor socio-economic. Companiile producătoare de medicamente fac eforturi deosebite pentru atingerea țelului de eradicare a hepatitelor virale la nivel global. În același timp, trebuie să recunoaștem eforturile și meritele sectorului medical și ale societății civile”, a declarat Eli Corso-Phinney, Commercial Officer, Ambasada SUA în România. 

Hepatita C este o boală care nu cunoaște granițe, iar națiunile trebuie să lupte împreună cu această afecțiune. 

„Trebuie să rămânem consistenți în eforturile noastre de abordare a hepatitei C și a impactului acesteia. Dacă nu este tratată, hepatita C poate avea consecințe grave atât asupra pacienților, care se întorc în spitale, cât și asupra sistemului de sănătate, care va consuma mult mai multe fonduri decât dacă ar fi tratat boala de la început. Să nu uităm că hepatita C este una dintre puținele boli care pot fi tratate. AbbVie și-a luat angajamentul, la nivel global, să contribuie la eliminarea hepatitei C în termenul propus – 2030”, a afirmat Adriana Stara, general manager al AbbVie România. 

Care sunt recomandările OMS

La nivel global, la fiecare 40 de secunde cineva își pierde viața din cauza hepatitei B sau C – un număr uluitor, mai ales având în vedere că majoritatea acestor decese ar fi putut fi prevenite.

„Hepatita afectează milioane de vieți, familii și comunități din Regiunea Europeană a OMS, inclusiv România, și de la nivel global. Pentru a obține eliminarea hepatitei până în 2030, noile infecții cu hepatita B și C trebuie reduse cu 40% la nivel global. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să simplificăm de urgență îngrijirea hepatitei și să facem tratamentul mai accesibil pentru mai multe persoane care au nevoie. Programele de informare comunitară și informațiile exacte despre transmitere, prevenire și resursele disponibile joacă, de asemenea, un rol cheie în înlăturarea miturilor și concepțiilor greșite. Screeningurile regulate și accesul la teste de diagnostic la prețuri accesibile sunt esențiale pentru a identifica infecțiile într-un stadiu incipient. Intervențiile în timp util, inclusiv terapiile antivirale, pot suprima în mod eficient replicarea virală, pot încetini progresia bolii și pot reduce riscul de dezvoltare a cancerului hepatic”, a declarat dr. Silvia Gatscher, Health Operations Manager, biroul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România. 

Tratamente de ultimă generație

Accesul pacienților la tratament începe înainte de etapa de autorizare, începe cu etapa studiilor clinice, a spus dr. farm. Răzvan Prisada, președinte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) în cadrul evenimentului: 

„Pacienții români au nevoie de medicamente de ultimă generație la care au acces și pacienții din alte țări europene, înainte ca autorizarea formală să se producă, pentru că mulți dintre ei nu mai au acest timp de așteptare. O altă etapă este Evaluarea Tehnologiilor Medicale (HTA), pe care am reușit să o reducem foarte mult. Dacă acestea două sunt puse la punct, ajungem la o etapă în care este nevoie de un cadru colaborativ ceva mai larg, iar aici sunt implicate mai multe instituții. Este nevoie de o actualizare periodică predictibilă a Hotărârii de Guvern 720, a listei propriu-zise de medicamente. Predictibilitatea este importantă atât pentru industrie, cât și din punct de vedere bugetar și al alocării resurselor umane. Sunt absolut convins că împreună vom reuși, până la finalul anului viitor, să optimizăm toate aceste circuite”.

Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), din 2015 până la începutul anului 2023, prin contractele cost-volum-rezultat au fost înrolați și tratați aproximativ 50.000 de pacienți cu hepatită C, 96% din ei având răspuns viral. În primele șapte luni ale acestui an au fost înrolați în tratament aproximativ 2.500 de pacienți cu hepatita C, în baza unui nou contrat semnat în luna martie 2023.

„Dacă în 2015 am pornit doar cu medicamentele genotip specifice și pentru un anumit subgrup populațional, care la acel moment cred că avea cea mai mare nevoie de acest tratament, am ajuns ca în acest an, cu derulări de șase contracte succesive, să beneficieze de tratament toți pacienții diagnosticați cu hepatită virală C, indiferent de gradul de fibroză, condiția fiind să aibă o viremie detectabilă. Din anul 2022 au intrat în rambursare și medicamentele pangenotipice și sperăm ca în exercițiul contractual următor, 2024-2025, potrivit politicii Ministerului Sănătății, să avem în rambursare doar medicamentele pangenotipice”, a anunțat dr. Oana Mocanu, director Direcția Farmaceutică Clawback Cost Volum, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).