Raportul „Hootsuite: Digital 2021” relevă că nu mai puţin de 97% dintre români ar utiliza un smartphone. Aproape jumătate dintre utilizatori accesează aplicaţia WhatsApp cel puţin o dată pe săptămână, 27% dintre ei folosind-o zilnic (studiu realizat de compania iSense Solutions).

În 1992, IBM a anunţat un dispozitiv revoluţionar, numit „Simon Personal Communicator”, care a reunit funcţionalităţile unui telefon mobil și ale unui Asistent Digital Personal (PDA). A dezvăluit astfel un concept cu totul nou în industria telefoanelor celulare, așa-numitul smartphone. O nouă deschidere, noi avantaje, dar și posibile efecte nocive.

Românii, la fel ca toţi pământenii doritori de nou, au aderat rapid la această nouă facilitate de comunicare. Și deschiderea a existat (și există) cu foarte multe avantaje în era digitală, cu accent pe gândirea artificială sau pe telemedicină.

Dependenţa și problemele pe care le creează

Speranţa de viaţă a crescut peste 65 de ani, iar mulţi dintre vârstnici suferă de dificultăţi funcţionale majore: boli cronice cardiovasculare, pulmonare, cancere, diabet și complicaţii ale acestora. În aceste condiţii, costurile unor servicii de sănătate adecvate cresc prin costurile medicaţiei, ale procedeelor moderne de diagnostic medical. Astfel, se impun modalităţi moderne de monitorizare, smarthphone-ul putând fi avantajos din punctul de vedere al costurilor. O multitudine de senzori pot interveni în monitorizare pentru: activitatea cardiovasculară, sănătatea ochiului, a urechii, a plămânului, activităţile zilnice, somnul și funcţiile cognitive și mentale.

Dar nici efectele adverse nu se lasă așteptate. Primul este adicţia de telefon – până la 39% dintre tineri –, iar primul efect al luminii albastre generate de ecranul dispozitivului este inducerea unui somn sărac. O altă posibilă consecinţă este prezenţa ideilor suicidare (7,5% dintre studenţii chinezi) la cei care utilizează smartphone-ul mai mult de cinci ore pe zi.

Dependenţa de telefoanele inteligente a fost asociată și cu sănătatea fizică, ducând și la probleme musculoscheletale și neurologice. Performanţa academică, amânarea, impulsivitatea, stima de sine, interacţiunea socială redusă, singurătatea și sinuciderea au fost, de asemenea, asociate negativ cu dependenţa de astfel de dispozitive.

Alte consecinţe pot fi agravarea depresiei, stresului, a anxietăţii. Rata de obezitate este mai mare la cei cu utilizare problematică a smartphone-urilor. Utilizarea excesivă a telefoanelor pentru divertisment a fost asociată pozitiv cu starea de obezitate la copiii din școala primară. Utilizarea lor acută induce oboseală mentală și scade performanţa cognitivă. Sunt însă necesare cercetări suplimentare pentru a înţelege mecanismele care stau la baza acestui declin al performanţei cognitive.

Prietenia, un factor de protecţie

Disfuncţia familiei este asociată semnificativ cu dependenţa de smartphone-uri. S-a observat că autocontrolul și calitatea prieteniei acţionează ca factori de protecţie împotriva dependenţei de telefoane a adolescenţilor. 

S-a mai remarcat că utilizarea acestor dispozitive crește durata și frecvenţa durerilor de cap la pacienţii cu migrenă. Utilizarea excesivă în cazul pacienţilor cu migrenă se asociază cu o calitate slabă a somnului și somnolenţă în timpul zilei.

Și uite așa am ajuns de la vorba lui Alexander Graham Bell – „Într-o zi, va exista un telefon în toate orașele importante din Statele Unite” – la momentul actual când, conform aforismului lui Valeriu Butulescu, „Au apărut telefoane mobile inteligente. Unele mai inteligente chiar decât posesorii lor”.