Artistul s-a bucurat de o atenţie deosebită în ţara de origine, la 120 de ani de la nașterea sa. Primul eveniment („Victor Brauner, invenţii și magie”), găzduit de Muzeul de Artă din Timișoara, a deschis seria manifestărilor incluse în programul Capitală Europeană a Culturii, deţinut anul trecut de orașul de pe Bega.

Finalul anului a venit cu o nouă expoziţie-eveniment, de această dată la București, la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR). Intitulată „Victor Brauner între oniric și ocult”, expoziţia este curatoriată de Călin Stegerean, fiind deschisă pentru public la parterul Galeriei Naţionale. Manifestarea a fost realizată graţie unei colaborări complexe între MNAR, alte instituţii muzeale naţionale și internaţionale și un număr considerabil de colecţionari particulari.

Întâmplări anticipate în lucrări

În contextul unei cunoașteri insuficiente a operei lui Brauner în România, expoziţia este o ocazie cu totul specială de apropiere de creaţia unui artist care a fost în Franţa și Europa occidentală unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai suprarealismului. Cheia înţelegerii titlului și a alegerilor curatoriale stă în explorarea interesului manifestat de acesta în copilărie și în tinereţe faţă de teoriile și practicile spiritiste atunci la modă. Esenţiale sunt și înţelegerea viziunilor sale premonitorii și afinitatea ulterioară pentru universuri culturale dominate de magie și mister. Relevante în acest sens sunt autoportretul din 1931, în care s-a reprezentat fără un ochi, ceea ce avea să i se întâmple în viaţa reală după șapte ani, ori portretul Margaretei Sterian. Prin alegerile simbolice făcute, lucrarea anticipează destinul dramatic pe care l-a avut artista în perioada comunistă.

Trei decenii de activitate într-o singură expoziţie

Scenografia expoziţiei ghidează vizitatorul ca printr-un labirint, începând de la câteva elemente de folclor specifice regiunii Neamţ, unde s-a născut pictorul. Privirea ne este apoi dirijată, alături de desene și alte lucrări de grafică, spre câteva dintre cele mai importante tablouri, reprezentând mai bine de trei decenii de activitate. Dincolo de creaţiile suprarealiste „clasice”, în care Brauner s-a folosit de modalităţile simbolistice specifice, vedem și tablouri realizate în perioada de apropiere de mitologie și de arhetipuri, în care a explorat noi soluţii vizuale. A folosit adesea autoportretul ca soluţie de explorare a subconștientului și de surprindere a unor emoţii particulare.

Alături de lucrările de pictură și grafică sunt expuse și o serie de publicaţii periodice și volume care ajută vizitatorul să înţeleagă mai bine interesele și intervenţiile lui Victor Brauner, precum și alegerile sale artistice. Între acestea se remarcă și revistele unde a asigurat partea ilustrativă. Acestea au fost concepute împreună cu alţi artiști și scriitori care au definit mișcarea suprarealistă din România interbelică.