Cum apare o tumoră malignă? 

Dezvoltarea și echilibrul organismului uman se bazează pe procese complexe, desfășurate la nivel celular. Rata cu care apar celule noi este coordonată cu cea de dispariție a celulelor îmbătrânite. Tumorile maligne se dezvoltă ca urmare a apariției unui dezechilibru ce nu mai poate fi compensat de mecanismele interne de apărare. Factori genetici, infecțioși sau toxici cauzează apariția unor anomalii genetice care au ca efect accelerarea diviziunii și creșterii de noi celule anormale, precum și o alterare a proceselor normale de moarte celulară. Inițial, organismul reușește să țină sub control acest proces, prin celule care aparțin sistemului imunitar. Uneori, însă, apar noi tipuri de celule maligne care reușesc să producă modificări atât la nivelul propriei suprafețe, pentru a nu fi recunoscute și eliminate, cât și în jurul lor, scăzând eficiența atacului imun. Astfel, numărul celulelor maligne crește, are loc invazia țesuturilor învecinate, urmată de răspândirea în alte zone ale corpului, pe cale sanguină sau limfatică. 

Aceste procese celulare accelerate necesită asigurarea „materiei prime” pentru dezvoltare – oxigen și substanțe nutritive. Celulele maligne secretă substanțe care duc la „înmugurirea” către ele a unor noi vase de sânge, prin care să poată primi „proviziile”. 

Cum influențează tumorile maligne metabolismul uman? 

În afară de nevoile crescute ale celulelor maligne și metabolismul modificat pe care acestea îl au, există și alte căi prin care tumorile formate din acest tip de celule influențează organismul pacienților. În diverse stadii ale bolii pot apărea simptome care au un impact negativ asupra aportului normal de alimente. Inițial poate apărea doar scăderea involuntară în greutate, chiar și în absența altor simptome. Ulterior, în funcție de localizarea și tipul tumorilor pot apărea lipsa poftei de mâncare, greață, vărsături, diaree, durere etc. Aceste simptome pot fi cauzate fie de substanțele pe care le produc celulele maligne și care, odată intrate în circulația sangvină, ajung să aibă efecte la distanță, fie din cauza invadării țesuturilor sănătoase. Nu doar boala în sine, ci și tratamentele oncologice (chimioterapia, radioterapia, chirurgia) pot provoca efecte adverse care alterează echilibrul metabolic. Chiar și răspunsul imunitar normal poate crea o stare de inflamație generalizată, care alterează procesele interne. 

 Care sunt principalele substanțe implicate în metabolism? 

Organismul uman are nevoie de surse de energie și de „materiale de construcție”. În categoria surselor de energie putem include glucidele (zahăr și substanțe înrudite, numite carbohidrați) și lipidele (grăsimile). Proteinele și vitaminele le putem considera ca parte a proceselor ce asigură structura și funcțiile organismului, dar, secundar, și ca surse de energie.  

Cele mai importante anomalii ale metabolismului carbohidraților sunt legate de creșterea consumului de glucoză (pentru a susține metabolismul celular accelerat), urmat de necesitatea sintezei glucozei (gluconeogeneza). Aceste tulburări sunt legate și de apariția sau agravarea rezistenței la insulină și scăderea toleranței la glucoză. Necesarul crescut de energie și sinteza membranelor celulare crește și consumul de lipide. Prin fragmentarea lipidelor în procesul de utilizare a lor de către organism rezultă creștea concentrației acizilor grași liberi și, în final, epuizarea depozitelor de grăsime. 

Cum se modifică metabolismul proteic în cazul bolilor oncologice? 

Proteinele sunt formate din zeci, sute sau sute de mii de componente mai mici, numite aminoacizi. În organismul uman există aproximativ 20.000 de tipuri de proteine, toate având la bază diverse combinații ale unui număr variabil dintre cele 20 de tipuri de aminoacizi. Dintre aminoacizi, nouă sunt considerați a fi „esențiali”, ceea ce înseamnă că nu pot fi sintetizați în organism, fiind necesar aportul extern, prin alimentație. 

Procesele metabolice sunt extrem de complexe, iar situația fiecărui pacient este diferită de a altora, variind în timp și fiind influențată și de tratamentele primite, cu rol curativ sau de suport. Simplificat, putem spune că metabolismul proteinelor la pacienți oncologici este influențat de substanțele secretate de celulele tumorale sau de către celulele imune și de cerințele energetice crescute, mai ales în cazul unui aport alimentar inadecvat. Pentru a asigura necesarul de glucoză, aceasta este produsă prin gluconeogeneză din alte substanțe, inclusiv din anumite tipuri de aminoacizi, care provin din fragmentarea proteinelor. În lipsa unei intervenții adecvate, rezultă atrofia treptată a mușchilor scheletici, scăderea rezervelor proteice, un nivel scăzut al albuminei sanguine și alte tulburări ale funcționării organismului. 

În momentul în care dezechilibrele metabolice nu mai pot fi corectate prin alimentația obișnuită, medicii pot recomanda suplimentarea diverselor categorii de substanțe nutritive prin intermediul unor alimente speciale, cum sunt produsele din gama Fresubin.

Articol realizat în parteneriat cu Fresenius-Kabi România.