Stresul și declinul cognitiv

Rezultatele unui studiu publicat în JAMA, realizat în rândul americanilor cu vârsta peste 45 de ani, au descoperit o asociere între stresul perceput de participanţi și afectarea lor cognitivă.

        Nivelurile ridicate de stres au fost asociate cu o probabilitate de 1,37 ori mai mare de probleme cognitive, după ajustări privind variabilele sociodemografice, factorii de risc cardiovasculari și depresia.

Studiul a analizat datele aparţinând unui număr de 24.448 de persoane (59,9% femei), cu vârsta mediană de 64 de ani, persoane înrolate într-o cercetare mai amplă în perioada 2003-2007. Evaluările lor au avut loc anual. Funcţia cognitivă a fost evaluată cu ajutorul chestionarului cu șase elemente (6CIT). Este vorba de un test care durează mai puţin de cinci minute, folosit în medicina primară. De exemplu, pacientul este solicitat să numere în ordine descrescătoare de la 20, să enunţe lunile anului în ordine inversă și să memoreze o adresă nouă. Un scor mai mic de cinci semnalează o afectare cognitivă. Stresul a fost evaluat folosind versiunea cu patru elemente a chestionarului Cohen, scala de stres perceput (PSS).

Un cerc vicios

Studiul a vizat atât prevalenţa, cât și incidenţa deteriorării cog­nitive. Deci, atât problemele existente la înrolarea în studiu, cât și cele apărute pe parcursul acestuia. Autorii admit că există unele limitări ale cercetării lor, precum folosirea unor chestionare scurte, ori influenţa bidirecţională dintre stres și afectarea cognitivă – problemele de memorie și de concentrare generează ele însele stres celui care le resimte. Însă persoane care au dezvoltat pe parcursul urmăririi probleme cognitive, demenţă ori boală Alzheimer au declarat la începutul cercetării niveluri ridicate de stres perceput, ceea ce îi face pe autori să tragă un semnal de alarmă.

Relaţia dintre stres și cogniţie este un cerc vicios, a explicat pentru CNN dr. Amy Arnsten, profesor de neuroștiinţe la Yale, care nu a fost implicată în studiu. „Circuitele implicate în stres afectează rapid funcţiile cognitive superioare ale cortexului prefrontal, care includ și memoria de lucru. În stresul cronic, pierzi materie cenușie din cortexul prefrontal, din păcate chiar din regiunile implicate în inhibarea răspunsului la stres, precum și din acele zone care te ajută să intuiești că ai nevoie de ajutor.”

Mai multe studii sunt necesare pentru a evalua relaţia dintre stresul cronic perceput la diferite momente din viaţă și declinul cognitiv.

 

 

Etichete: stres cronic memorie cognitie declin cognitiv dementa